Raportul CE, o radiografie clară asupra structurii fiscale a României: impozite regresive și colectare slabă, taxarea muncii, inechitabilă

taxare_87715500
Taxarea prograsivă / Foto: Freepik
România rămâne la coada clasamentului european în ceea ce privește veniturile fiscale raportate la PIB, potrivit Raportului anual privind impozitarea în Uniunea Europeană 2025, publicat de Comisia Europeană.

Cu o pondere de doar 27,5% din PIB, veniturile din taxe și contribuții sociale ale României sunt cu peste 10 puncte procentuale sub media UE de 41,2%, menținând astfel o vulnerabilitate cronică în capacitatea statului de a finanța cheltuieli esențiale.

Venituri fiscale subdezvoltate și un gol bugetar structural

Potrivit raportului, România a înregistrat în 2022 una dintre cele mai scăzute ponderi ale veniturilor fiscale în PIB dintre toate statele membre. Această situație persistă în ciuda necesităților de finanțare în creștere și a presiunii tot mai mari asupra sistemelor publice, în special în domeniul sănătății, educației și infrastructurii.

În plus, raportul evidențiază că România are o problemă de colectare, nu doar de nivel al taxelor. Deși TVA-ul standard este de 19%, încasările efective sunt mult sub potențial, din cauza evaziunii fiscale și a ineficienței administrative. Conform Comisiei, România a înregistrat în 2022 cel mai mare deficit de încasare a TVA (VAT Gap) din UE, de 36,7% din veniturile potențiale – aproape dublu față de următorul stat clasat.

Impozitarea muncii, sub medie pentru veniturile mari, ridicată pentru cele mici

România are o structură a impozitării muncii care penalizează deschis veniturile mici. În special, raportul arată că salariile mici sunt suprataxate comparativ cu alte state europene, în timp ce impozitarea veniturilor mari este relativ modestă. Acest dezechilibru contribuie la menținerea inegalităților sociale și descurajează formalizarea muncii.

În plus, contribuțiile sociale au o pondere ridicată în totalul veniturilor fiscale, dar acest lucru nu se reflectă într-un nivel adecvat al serviciilor sociale. Cu toate acestea, raportul notează că România a implementat recent o serie de măsuri pentru a reduce presiunea asupra salariaților cu venituri scăzute, inclusiv deduceri suplimentare și reduceri de contribuții pentru anumite categorii.

Impozitarea consumului și mediu: puțin verde, dar foarte regresivă

În domeniul taxelor pe consum, România are o cotă standard de TVA în linie cu media UE, dar aplică multiple scutiri și cote reduse care reduc eficiența sistemului. Comisia notează că ponderea veniturilor provenite din impozite pe consum este peste media UE, ceea ce înseamnă că sistemul fiscal românesc se bazează prea mult pe impozite regresive, care afectează în special populația cu venituri mici.

Pe partea de taxe de mediu, România are un potențial nevalorificat. Ponderea taxelor pe energie și emisii este sub media UE, iar structura lor nu încurajează eficiența energetică sau tranziția verde. În special, accizele la carburanți și energia electrică rămân relativ reduse, iar stimulentele fiscale pentru investițiile în energii regenerabile sunt limitate.

Recomandări și avertismente

Raportul Comisiei avertizează că România trebuie să adopte urgent reforme structurale pentru a-și lărgi baza de impozitare și a îmbunătăți colectarea. Lipsa acestor măsuri va continua să afecteze capacitatea statului de a finanța cheltuielile publice și de a reduce deficitul bugetar excesiv, mai ales în contextul în care România se află în procedură de deficit excesiv la nivel european.

Sunt menționate ca priorități: digitalizarea administrației fiscale, combaterea evaziunii, revizuirea scutirilor de la TVA și întărirea controalelor fiscale în zonele cu risc ridicat. De asemenea, raportul sugerează reconsiderarea sistemului de impozitare a veniturilor, în sensul reducerii poverii pentru veniturile mici și creșterii contribuției celor cu venituri mari.

Vezi raportul AICI

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
Mutarea zilei Vezi toate articolele
x close