Conform Ministerului Finanţelor, împrumutul va fi folosit pentru finanţarea deficitului bugetului de stat şi pentru refinanţarea datoriei publice guvernamentale, pe baza cheltuielilor bugetare efectuate pentru reformele prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Sumele vor fi disponibilizate în zece rate, în baza îndeplinirii de către partea română a ţintelor prevăzute în reformele şi investiţiile asociate împrumutului. Totodată, Comisia Europeană va disponibiliza o prefinanţare de 13% din împrumut (circa 1,94 miliarde de euro), după intrarea în vigoare a Acordului.

Noua tulpină COVID pune pe jar autorităţile în UE. Comisia Europeană cere activarea „frânei de urgenţă”

"Am făcut un pas important pentru ca România să primească primii bani prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă. Este vorba de aproximativ 15 miliarde de euro aferente cheltuielilor bugetare necesare pentru reformele şi investiţiile prevăzute în PNRR. Acum urmează ca Ministerul Finanţelor să încheie un Acord subsidiar cu Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, prin care se vor stabili drepturile şi obligaţiile părţilor în aplicarea prevederilor Acordului de împrumut, inclusiv monitorizarea atingerii jaloanelor şi a ţintelor şi întocmirea raportărilor solicitate de Comisia Europeană", a declarat Adrian Câciu, ministrul Finanţelor.

Potrivit sursei citate, perioada de disponibilitate a împrumutului este 31 decembrie 2026, iar fiecare tragere, inclusiv prefinanţarea, va avea o maturitate de 30 de ani de la data disponibilizării, din care o perioadă de graţie de zece ani. Rambursarea se va face în rate egale pe perioada rămasă până la maturitate.

România beneficiază prin PNRR de aproximativ 29,18 miliarde de euro, dintre care 14,24 miliarde de euro grant şi restul împrumut.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.