România a ajuns într-un moment critic pentru ratingul său suveran, iar decizia pe care Moody’s urmează să o anunțe vineri seară ar putea schimba radical presiunea asupra Guvernului în următoarele săptămâni. Consultantul economic Adrian Negrescu descrie ziua de astăzi drept un fel de „Vinerea Mare” în zona financiară, dar avertizează că verdictul Moody’s nu trebuie privit izolat.
„Indiferent de decizia pe care o va anunța diseară Moody’s, este important de spus că nu e o sentință finală, ci începutul unei numărători inverse”, spune Adrian Negrescu.
Potrivit lui Negrescu, diferența esențială ține de modul în care cele două agenții privesc situația României.
„Moody’s pune greutate mai mare pe perspectivele fiscale și pe stabilitatea politică pe termen mediu. Fitch a privit în special execuția bugetară pe șase luni. Iar execuția de până acum e cel mai bun argument pe care România îl are: deficit semestrial în jur de 2% din PIB. Stabilitatea politică pe termen mediu e exact ce lipsește”, afirmă consultantul.
Riscurile politice au fost, de altfel, semnalate anterior de Moody’s. Negrescu amintește că, în martie 2026, agenția avertiza asupra riscului apariției unei „oboseli de reformă”, asupra rotației premierului în cadrul coaliției de patru partide, prevăzută pentru prima parte a anului 2027, precum și asupra apropierii alegerilor parlamentare din 2028.
„Toate aceste riscuri sunt astăzi mai mari, nu mai mici”, consideră Adrian Negrescu.
Consultantul invocă și declarațiile președintelui Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, potrivit căruia agențiile de rating lucrează în esență cu aceleași date privind economia și finanțele publice ale României.
În opinia lui Negrescu, tocmai aici se află una dintre marile mize ale verdictului Moody’s.
„Guvernul, BNR și Nazare nu pot veni cu alte cifre. Dacă agenția decide totuși altfel, semnalul nu mai e despre numere. E despre judecata calitativă asupra capacității de guvernare. Iar acel semnal ajunge direct pe masa S&P, pe 2 octombrie.”
Negrescu atrage atenția asupra unei distincții importante. O decizie negativă a Moody’s nu ar însemna automat că România pierde definitiv statutul de țară recomandată investițiilor.
Dacă Moody’s ar coborî ratingul în categoria speculativă, în timp ce celelalte două mari agenții ar păstra România în investment grade, s-ar ajunge la ceea ce piața numește un „split rating”.
„Nu înseamnă că țara a intrat automat în junk. Confuzia dintre cele două situații e periculoasă”, avertizează Negrescu.
Problema este ceea ce urmează.
Într-un asemenea scenariu, atenția investitorilor s-ar muta imediat asupra următoarei evaluări majore, cea a S&P, programată pentru 2 octombrie.
„Un split rating transformă România într-un caz de «ultima agenție decide». Toată atenția se mută pe 2 octombrie. Piața începe să prețuiască din timp scenariul în care cade și al doilea calificativ. Atunci se declanșează excluderea din indici și vânzările forțate”, explică economistul.
Din această perspectivă, o retrogradare din partea Moody’s nu ar încheia episodul ratingurilor, ci ar deschide o perioadă de aproximativ opt săptămâni în care presiunea asupra Guvernului și asupra piețelor financiare ar putea crește.
„România nu are în față o singură decizie. Are o secvență. Fitch a cumpărat două luni. Moody’s decide diseară dacă acele două luni devin răgaz sau countdown”, conchide Adrian Negrescu.
