Autoritatea confirmă că Liberty Galați se află în procedură de concordat preventiv și că statul analizează, prin mai multe structuri instituționale, opțiunile pentru gestionarea situației unui activ industrial considerat strategic.

Consiliul Concurenței precizează că procedura de concordat preventiv este administrată de practicieni desemnați și reprezintă o etapă premergătoare insolvenței, în cadrul căreia urmează să fie elaborat și supus aprobării un nou plan de restructurare. Autoritatea subliniază că monitorizează evoluțiile din sectoarele economice strategice, inclusiv siderurgia, însă intervenția sa este limitată strict la atribuțiile prevăzute de legislația în domeniul concurenței.

Piața oțelului, dependentă de importuri și de cotațiile globale

În răspunsul transmis, Consiliul Concurenței arată că piața produselor siderurgice din România este puternic corelată cu evoluțiile internaționale, iar prețurile interne urmează îndeaproape cotațiile de pe bursele globale. În acest context, dificultățile Liberty Galați nu sunt considerate un caz singular, ci parte a unei crize structurale a industriei europene a oțelului.

Autoritatea face referire la supracapacitatea persistentă de producție la nivel global, în special în state din afara Uniunii Europene, precum China, India sau Turcia, unde costurile de producție și cerințele de mediu sunt semnificativ mai reduse. Această situație favorizează exporturile la prețuri foarte scăzute, uneori sub costuri sau susținute de subvenții, ceea ce pune presiune directă pe producătorii europeni.

Pentru a limita aceste distorsiuni, Uniunea Europeană a introdus instrumente de apărare comercială, precum taxe antidumping, taxe antisubvenție și măsuri de salvgardare bazate pe cote de import. Consiliul Concurenței subliniază însă că aceste instrumente nu pot compensa integral diferențele de cost generate de standardele climatice stricte aplicabile producției din UE.

Citește și: Analiză. România importă fier-beton în timp ce combinatul Liberty Galați e în colaps. De ce s-a ajuns aici

CBAM: presiune imediată, potențial avantaj doar cu restructurare

Consiliul Concurenței acordă o atenție specială Mecanismului de Ajustare la Frontieră în Funcție de Carbon (CBAM), care va intra pe deplin în vigoare din ianuarie 2026. Potrivit autorității, CBAM va duce, pe termen scurt, la scumpirea importurilor provenite din state cu amprentă mare de carbon și va obliga operatorii economici să își adapteze lanțurile de aprovizionare.

În cazul Liberty Galați, instituția arată că acest mecanism ar putea deveni un avantaj competitiv doar în ipoteza implementării unui plan real și credibil de restructurare și decarbonizare. Fără investiții și modernizare tehnologică, CBAM nu poate compensa pierderile de competitivitate acumulate în ultimii ani.

Ajutoare de stat de sute de milioane de lei

Consiliul Concurenței confirmă că Liberty Galați a beneficiat, în ultimii ani, de mai multe scheme de sprijin și ajutoare de stat, acordate în baza legislației naționale și europene. Printre acestea se numără subvenții acordate de Ministerul Energiei pentru compensarea costurilor indirecte ale emisiilor de gaze cu efect de seră, subvenții nerambursabile acordate de Ministerul Economiei pentru investiții și menținerea activității, precum și un credit cu dobândă subvenționată acordat prin Eximbank, în cadrul schemei de sprijin generate de criza energetică și de efectele războiului din Ucraina.

Autoritatea precizează că toate aceste măsuri au fost notificate și monitorizate conform regulilor privind ajutorul de stat, iar evaluarea impactului lor economic nu intră exclusiv în competența Consiliului Concurenței.

Guvernul a format o comisie interministerială

Un element nou confirmat de Consiliul Concurenței este constituirea, la nivel guvernamental, a unei comisii interministeriale pentru analiza situației Liberty Galați și pentru protejarea intereselor statului român. Din această comisie fac parte vicepremierii Marian Neacșu și Tánczos Barna, șeful Cancelariei Prim-ministrului, Mihai Jurca, secretarul general al Guvernului, Ștefan-Radu Oprea, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, ministrul Economiei, Radu Miruță, și ministrul Justiției, Radu Marinescu.

Comisia analizează, împreună cu echipele tehnice, scenariile posibile pentru continuarea activității combinatului, restructurare, protejarea creanțelor statului și eventuala atragere a unui investitor strategic.

Limitele rolului Consiliului Concurenței

Consiliul Concurenței subliniază că aspectele care țin de dumping, comerț exterior, evaluarea riscurilor sistemice, audit financiar sau executare fiscală intră în competența altor autorități, precum Comisia Europeană, Ministerul Economiei, ANAF sau Curtea de Conturi. Instituția afirmă însă că rămâne disponibilă să coopereze cu toate autoritățile implicate, în limitele atribuțiilor legale.

Răspunsul transmis vine în continuarea analizei DCBusiness din 30 noiembrie, care a atras atenția asupra dependenței tot mai mari a României de importurile de oțel, în timp ce capacitatea internă de producție este grav afectată. Deși autoritățile confirmă existența unor mecanisme de analiză și coordonare, rămâne deschisă întrebarea esențială privind responsabilitatea strategică a statului față de un activ industrial major și față de securitatea economică pe termen lung.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.