Într-un raport publicat la finalul lunii octombrie, instituția cere o reformă profundă a organizării teritoriale și o nouă metodă de finanțare a autorităților locale.

O țară cu 90% comune, dar fără resurse locale

România are, potrivit raportului Curții de Conturi, un model administrativ care nu mai corespunde realității economice și demografice.

Nouă din zece unități administrativ-teritoriale (UAT) sunt comune, dar ele gestionează doar 44% din populație și o proporție redusă din resursele bugetare.

Mai grav, 84% dintre comune depind în proporție de peste 50% de sumele primite de la bugetul de stat. Practic, autonomia locală există doar pe hârtie, iar „autofinanțarea” este un concept inaccesibil pentru marea majoritate a comunelor rurale.

Curtea arată că peste jumătate dintre orașele mici și 15% dintre comune nu îndeplinesc criteriul minim de populație prevăzut de lege (10.000, respectiv 1.500 de locuitori). Aceasta înseamnă că numeroase localități funcționează doar formal, fără resurse umane și financiare suficiente pentru a-și asigura serviciile de bază.

Lipsuri grave în servicii și infrastructură

Dincolo de problema financiară, auditul scoate în evidență și diferențele uriașe de calitate a serviciilor publice între mediul urban și rural.

Peste 80% dintre orașele mici nu au spital general, iar în mediul rural numeroase comune nu mai au școală gimnazială funcțională.

În același timp, administrațiile locale se confruntă cu deficit de personal calificat, în special în domenii precum contabilitate, urbanism și achiziții publice.

Citește și: Localităţile fantomă ale României. Sunt peste 100. HARTA INTERACTIVĂ

Un sistem vechi de 50 de ani care blochează dezvoltarea

Modelul administrativ actual este bazat pe Legea din 1968 privind organizarea teritorială și pe Legea 351/2001, acte normative care nu mai reflectă realitățile demografice și economice.

Depopularea masivă, migrația forței de muncă și dispariția bazei industriale locale au transformat sute de localități în entități dependente de subvenții, fără potențial de dezvoltare.

Curtea de Conturi avertizează că această fragmentare administrativă excesivă duce la risipă bugetară și la o utilizare ineficientă a resurselor publice.

Multe comune și orașe mici primesc sume considerabile pentru funcționare, dar nu generează venituri proprii și nu pot susține investiții de durată.

Ce propune Curtea de Conturi

Instituția de audit recomandă un pachet coerent de măsuri pentru reorganizarea sistemului administrativ:

Actualizarea criteriilor de clasificare a localităților și posibilitatea comasării voluntare sau obligatorii a celor neviabile economic.

Introducerea de indicatori de performanță și baze de date integrate cu informații despre populație, venituri, investiții și infrastructură.

Reconfigurarea rețelei de servicii publice, astfel încât cetățenii din mediul rural să aibă acces real la educație, sănătate și utilități.

Consolidarea autonomiei financiare prin stimularea colectării veniturilor proprii și reducerea dependenței de bugetul de stat.

Crearea unui cadru legislativ unitar, adaptat realităților din 2025, care să încurajeze eficiența, nu supraviețuirea artificială.

Implicații pentru bugetul României

Menținerea actualei structuri teritoriale are consecințe directe asupra finanțelor publice.

Guvernul alocă anual miliarde de lei pentru susținerea localităților fără resurse proprii, în detrimentul investițiilor strategice și al infrastructurii naționale.

Curtea de Conturi avertizează că, fără o reformă structurală, România riscă să perpetueze un sistem de asistență bugetară permanentă, care blochează dezvoltarea regională și creează o presiune constantă asupra deficitului public.

În lipsa unor criterii clare de performanță, fondurile de echilibrare se acordă automat, fără legătură cu nevoile reale sau cu capacitatea administrativă.

Un nou model administrativ – singura soluție

Raportul Curții de Conturi transmite un mesaj ferm: România are nevoie de un nou model de organizare administrativ-teritorială, construit pe eficiență, nu pe tradiție.

Fără o reorganizare și o redefinire a finanțării locale, bugetul de stat va continua să susțină o rețea de administrații care funcționează „pe pierdere”.

„Reforma nu trebuie privită ca o amenințare, ci ca o șansă pentru modernizarea statului”, se arată în concluziile raportului.
O reformă inteligentă a sistemului local ar permite nu doar economii bugetare, ci și o redistribuire mai echitabilă a serviciilor publice, în folosul cetățenilor.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.