Reforma companiilor de stat are ca obiective două direcţii prioritare, respectiv eliminarea conducerilor interimare de la toate companiile de stat, fiind un jalon în PNRR, cu termen 31 martie 2026 şi restructurarea a cel puţin trei companii până la 31 august 2026, a declarat luni vicepremierul Oana Gheorghiu, în cadrul unei conferinţe de presă.

"Astăzi e o zi importantă pentru mine, este ziua în care am avut posibilitatea să întâlnesc miniştri şi să întâlnesc pentru prima oară Comitetul naţional pentru reforma companiilor de stat, comitet care există de ceva vreme, dar care iată a fost reactivat. În cadrul acestui comitet am prezentat arhitectura reformei companiilor de stat, aşa cum o vedem noi. Cred că este cea mai amplă acţiune de acest tip din ultimii ani - şi are ca obiective două direcţii prioritare.

Citiţi şi: Condiții noi pentru SRL-uri: capital minim, termene și obligații legale

În primul rând, eliminarea conducerilor interimare de la toate companiile de stat, fiind un jalon în PNRR, cu termen 31 martie 2026, iar a doua direcţie prioritară este începerea reformei în cadrul companiilor de stat. Avem jalon din nou la 31 august 2026 privind restructurarea cel puţin trei companii. Ca şi noutate, astăzi (luni, n.r.) am discutat despre o hartă sectorială pentru prima oară în România, hartă sectorială care devine un instrument strategic pentru statul român şi care fixează pentru prima oară ambiţia statului român în ceea ce priveşte prezenţa în diferite sectoare de activitate. Este un instrument care ajută comitetul şi Guvernul şi ministerele să ia decizii privind modul în care companiile vor fi analizate şi vor fi restructurate în viitor", a menţionat vicepremierul Oana Gheorghiu, la conferinţa de presă susţinută pe tema reformei companiilor de stat.

Potrivit acesteia, dincolo de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, trebuie să punem bazele unei reforme reale a companiilor de stat şi "să nu ne oprim doar la aceste jaloane".

Pierderile istorice și necesitatea eficientizării

Totodată, Oana Gheorghiu a subliniat că 83 dintre companiile de la nivel central însumează pierderi istorice care se ridică la aproximativ 14 miliarde de lei.

"Este o nevoie pe care societatea o resimte, este o nevoie pe care România o are, aceea de a face curăţenie, de a face ordine şi de a eficientiza aceste companii, astfel încât ele să fie cu adevărat în serviciul cetăţeanului, în serviciu public şi să nu producă pierderi. În acest moment avem ca şi companii de stat un număr de 1.502, este un număr foarte mare, 230 dintre acestea sunt companii centrale, 1.272 sunt la nivel local, sub autorităţile locale. Dintre cele de la nivel central, 83 de companii concentrează cele mai mari pierderi şi vorbim de pierderi istorice care se ridică la aproximativ 14 miliarde de lei. De la aceste realităţi pornim. Ce aduce nou arhitectura pe care am prezentat-o astăzi? Operaţionalizează acest Comitet naţional pentru reformă, transformă unitatea de guvernanţă de la nivelul secretariatului general într-o unitate tehnică de implementare cu un rol extraordinar de mare în a aduna toate datele şi a prezenta comitetului indicatorii, pe baza cărora se iau deciziile.

Readuce încă o dată în atenţie AMPIP (Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice, n.r.), care devine un pilon important în guvernanţa companiilor de stat şi are la masă Ministerul Finanţelor, acela care face evaluarea riscului fiscal şi dă verdictul privind impactul bugetar", a adăugat vicepremierul.

Harta sectorială și registrul unic al companiilor de stat

Potrivit sursei citate, în cadrul comitetului s-a decis crearea unui registru unic al companiilor de stat, care are rolul de a da statului român "o imagine clară a ceea ce deţine în orice clipă".

"Ne-am propus să facem un registru unic al companiilor de stat. Acesta este un instrument care vine în completarea tabloului de bord de la AMPIP, nu îl înlocuieşte, ci îl completează. Acest registru are cumva rolul de a da statului român o imagine clară a ceea ce deţine în orice clipă. Va fi completat cu datele financiare lunare pe care companiile sunt obligate să le depună prin SAF-T la Ministerul de Finanţe. Reforma nu este un exerciţiu tehnic, ci un proces real, etapizat pe care îl pornim acum.

Ne-am propus să începem cu 10 companii, e ca un proiect pilot în care vom testa acest flux de lucru. Aceste 10 companii urmează să fie selectate, încă n-au fost selectate, în urma unui proces de consultare cu cele două ministere, Transporturi şi Energie. Urmează în cursul acestei săptămâni să definitivăm această listă. Ceea ce ştiu este că vom avea patru companii de la nivelul energiei şi şase din transporturi. Cam acestea sunt informaţiile principale despre ceea ce am discutat astăzi şi ceea ce am convenit astăzi în cadrul comitetului", a adăugat Oana Gheorghiu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.