"Convergenţa economică nu implică doar un avans al veniturilor, ci şi creşteri inerente ale preţurilor, în special, în cazul bunurilor netranzacţionabile (mai ales al serviciilor, care, în economia României, la fel ca şi la nivel european, au o pondere semnificativă). Avantajul forţei de muncă ieftine se disipează pe măsură ce procesul de convergenţă avansează şi este oricum insuficient pentru a susţine un avans economic consistent, rapid şi durabil. Nu în ultimul rând, trebuie să avem în vedere faptul că transformările ireversibile ale economiei, aşa cum sunt ele descrise de efectul Balassa-Samuelson, nu sunt scutite de riscuri. Un exemplu elocvent în acest sens îl reprezintă cazul Portugaliei. Reis (2013) oferă o analiză detaliată a economiei Portugaliei înainte şi după criza financiară, încercând să explice cauzele performanţei economice modeste din perioada 2000 - 2012", scrie oficialul BNR, în articolul "Considerente teoretice şi empirice privind procesul de convergenţă şi evoluţia cursului real de schimb din perspectiva efectului Balassa-Samuelson".

Potrivit acestuia, în intervalul respectiv, Portugalia a înregistrat o evoluţie mai slabă decât cea a Statelor Unite în timpul Marii Depresiuni sau a Japoniei în "deceniul pierdut".

"Potrivit lui Reis (2013), această situaţie a survenit pe fondul unor circumstanţe descrise de aprecierea cursului real de schimb, creşterile salariale accelerate, direcţionarea ineficientă a capitalului în economie, expansiunea sectorului non-tradable, diminuarea productivităţii totale a factorilor, acumularea excesivă a datoriei externe şi lipsa unor reforme preventive în sistemul de pensii. Aşadar, transformările economice descrise de efectul Balassa-Samuelson trebuie să fie însoţite de politici economice adecvate, pentru a evita o performanţă slabă a economiei, cum a fost cazul Portugaliei", explică Leonardo Badea.

Prim-viceguvernatorul BNR subliniază faptul că îmbunătăţirea productivităţii şi alocarea eficientă a capitalului sunt factorii cheie ce preiau rolul de motor al îmbunătăţirii competitivităţii externe şi al menţinerii unui ritm ridicat de convergenţă.

Totodată, aceşti factori sunt fundamentali pentru investiţiile orientate predominant către producţia de bunuri tranzacţionabile. Eventuale deprecieri ale cursului nominal de schimb pot avea doar efecte limitate, întrucât determină concomitent şi externalităţi negative, precum inflaţie, creşterea incertitudinii sau creşterea poverii asociate datoriei publice şi private.

Pe de altă parte, deprecierea nominală a cursului de schimb nu implică automat pe termen scurt şi mediu o îmbunătăţire a competitivităţii externe, dacă aceasta nu este însoţită de creşteri de productivitate.

"Aşa cum sublinia Paul Krugman, există o capcană a interpretării simpliste a problemelor legate de creşterea productivităţii şi a competitivităţii. În Competitiveness: A Dangerous Obsession (1994), el aprecia: 'Să presupunem că o ţară constată că, deşi productivitatea sa este în continuă creştere, poate reuşi să exporte doar dacă îşi devalorizează în mod repetat moneda, vânzându-şi exporturile din ce în ce mai ieftin pe pieţele mondiale. Atunci nivelul său de trai, care depinde de puterea sa de cumpărare, atât faţă de importuri, cât şi faţă de bunurile produse pe plan intern, ar putea de fapt să scadă'. Astfel, devine esenţial să înţelegem că o dezvoltare durabilă, care să implice creştere de productivitate şi de competitivitate, se poate realiza, în primul rând, prin alocarea eficientă a capitalului în economie", a arătat Badea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.