Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și-a modernizat rețeaua de laboratoare în ultimii cinci ani și și-a extins capacitatea de analiză pentru a face față noilor fluxuri comerciale, inclusiv importurilor alimentare din statele Mercosur, a declarat președintele instituției, Alexandru Nicolae Bociu.
Potrivit acestuia, România dispune deja de mecanisme pentru controlul acestor importuri și poate identifica rapid eventualele neconformități, subliniind că un acord comercial nu înseamnă „liber la import” fără reguli.
În perioada 2021–2025, ANSVSA a extins semnificativ capacitatea de testare a laboratoarelor sale.
Au fost introduse și acreditate 22 de metode noi de analiză, iar alte 42 de metode existente au fost dezvoltate, portofoliul instituției ajungând la 122 de metode acreditate, care permit determinarea a peste 1.000 de parametri.
Numărul testelor efectuate anual a crescut la aproximativ 18.367, cu 26,4% mai mult decât în 2020. În același timp, controalele oficiale au crescut cu peste 31,4%, iar analizele realizate la cererea operatorilor economici au avansat cu 14,6%.
România dispune în prezent de o rețea formată din 42 de laboratoare județene LSVSA și trei institute naționale de referință, toate acreditate conform standardului ISO/IEC 17025, ceea ce permite recunoașterea rezultatelor în întreg spațiul european.
Președintele ANSVSA a subliniat că densitatea acestei rețele este rar întâlnită în Uniunea Europeană, unde sistemele de control sunt adesea regionalizate sau externalizate.
Unul dintre proiectele majore ale instituției în ultimii ani a fost relocarea Institutului de Igienă și Sănătate Publică Veterinară din București într-un sediu nou.
Modernizarea infrastructurii de laborator a fost susținută și prin finanțări europene.
Între 2022 și 2025, ANSVSA a implementat nouă proiecte majore, cu investiții totale de aproximativ 35,7 milioane de euro, destinate dotării laboratoarelor cu tehnologii avansate, cercetării în domeniul sănătății animalelor, digitalizării serviciilor și creșterii eficienței energetice.
Veniturile extrabugetare ale laboratoarelor ANSVSA au ajuns în medie la aproape un milion de lei anual în perioada 2021–2025, în creștere cu peste 22% față de perioada 2016–2020.
În 2025 au fost achiziționate 21 de echipamente noi, dintre care șapte pot detecta substanțe în concentrații extrem de mici, la nivel de părți per trilion.
Activitatea Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală a crescut semnificativ în ultimii ani.
Numărul probelor analizate a urcat de la aproximativ 51.600 în 2021 la peste 86.000 în 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 67%.
Institutul a integrat rapid diagnosticul pentru patogeni noi în România, inclusiv variola ovină și noi serotipuri ale virusului Bluetongue.
Tot în 2025 a fost implementat sistemul digital PACS, care permite monitorizarea și trasabilitatea materialului biologic periculos, realizat cu sprijinul Agenției pentru Reducerea Amenințărilor la Adresa Apărării din SUA.
Pentru anul 2026, ANSVSA intenționează să își extindă capacitatea de control pentru produsele provenite din statele Mercosur.
Instituția are în vedere achiziția de kituri de analiză pentru substanțe și pesticide utilizate în această regiune, dar care nu sunt folosite în mod curent în Uniunea Europeană.
În același timp, controalele vor fi orientate pe baza analizei de risc, cu sisteme digitale de alertă pentru produsele sensibile, precum carnea de pasăre sau fructele exotice.
Președintele ANSVSA a subliniat că orice produs alimentar care intră în Uniunea Europeană trebuie să respecte aceleași reguli de siguranță alimentară și trasabilitate, indiferent de țara de origine.
Potrivit acestuia, controalele se realizează la punctele de frontieră, iar produsele neconforme sunt reținute, respinse sau distruse.
România importă deja din statele Mercosur produse precum carne de bovină și pasăre, pește și fructe de mare, fructe tropicale, cereale, oleaginoase, condimente și diverse semințe.
„Controalele nu sunt teoretice. Au existat loturi cu neconformități – Salmonella, Listeria, aflatoxine sau pesticide peste limite. În aceste situații, produsele sunt reținute, respinse sau eliminate din circuitul alimentar”, a precizat Alexandru Bociu.
Taguri:
