"Pensiile ar putea fi crescute fără corelarea cu creşterea, şi aceea sustenabilă, a salariilor. Lumea habar nu are în România, la 30 de ani de tranziţie, că avem un sistem de tip 'pay as you go', adică pensiile de azi sunt plătite de salariaţii de azi. Orice creştere a pensiilor cu mai mult de 10% decât cresc, paranteză nesustenabil, salariile, nu face decât să dezechilibreze şi să adâncească deficitul. Pensiile se plătesc pe baza salariilor nu pe bază de acumulări trecute", a mai spus Lazea.

Pensii cu dedicație. Lege pentru o anumită categorie de salariați

Economistul-şef al a explicat că, dacă se aplică creşterea cu 40% din septembrie, vom ajunge în 2022, când efectul va fi încorporat în totalitate, ca salariile şi pensiile împreună să constituie 22,2% din PIB, reprezentând o creştere de peste 6% faţă de anul 2015.

"Am avut o pierdere din relaxare fiscală de venituri de 3%. Avem o creştere potenţială prevăzută din salarii şi pensii de 6%. Astfel, 6 şi cu 3% înseamnă 9% pe care cu ce îi acoperi? Cu promisiuni", a mai spus Lazea.

Acesta a adăugat că este o iluzie dacă se consideră că toate aceste pierderi şi cheltuieli crescute pot fi compensate cu măsuri de genul eliminarea pensiilor speciale pentru 9.000 de persoane (magistraţi, diplomaţi, aviatori).

"Asta ar aduce, dacă s-ar aplica, 0,1% din PIB. Alte măsuri de genul ăsta sunt reducerea numărului parlamentarilor şi alte asemenea. Discuţia este complet defazată şi nu are legătură cu situaţia economică", a mai spus Lazea în cadrul unui seminar de specialitate.

Economistul-şef al BNR a subliniat că societatea românească nu consideră ca fiind bun public un buget situat la echilibru sau aproape de echilibru, cu deficite mici, iar acest lucru se vede foarte bine în cele nouă iluzii înregistrate, legate de buget şi acest dezechilibru.