Joia Mare. Tradiții - Vopsirea ouălor de Paști

Tradiţia spune că ouăle de Paşti pregătite în Joia Mare nu se strică tot anul. 

"Ouăle înroşite în Joia Mare nu se strică tot anul. Gospodinele care nu au înroşit ouă în Joia Mare trebuie să facă acest ritual sâmbătă, înaintea Paştelului, şi în niciun caz în Vinerea Mare. În această zi se spune că nu se face nimic pentru spor, deoarece nu rodeşte, pentru că Hristos a murit. Or, oul este un simbol al rodirii perpetue şi al formei rotunde aproape perfecte", se precizează în lucrarea "Sărbătorile ciclului social şi calendaristic - Munci şi zile în ţinutul Bistriţei şi Năsăudului", scrisă de Vasile V. Filip şi Menuţ Maximinian (Editura Şcoala ardeleană, 2015). 

Cojile de ceapă sunt puse la fiert într-o oală cu apă şi puţin oţet, iar ouăle sunt spălate şi curăţate, astfel încât vopseaua naturală produsă de ceapă să prindă cât mai bine. 

Citește și Unde vor să meargă românii de Paște. Topul destinațiilor

Pentru un aspect deosebit, pe ouă sunt fixate frunze de trifoi, talpa-gâştei sau păpădie. Ouăle sunt introduse apoi într-un ciorap, legate fiecare separat şi sunt puse la fiert în oala în care au fiert şi cojile de ceapă, pentru aproximativ 10 minute. 

După fierbere, ouăle se scot şi sunt lăsate la răcit, apoi se îndepărtează frunzele ca, la final, coaja să fie unsă cu puţin ulei, pentru a căpăta luciu. 

În noaptea de Înviere, ouăle înroşite sunt duse la biserică pentru a fi sfinţite şi sunt primele servite membrilor familiei în ziua de Paşti, nu înainte de a fi ciocnite. 

Ouăle sunt oferite şi copiilor care îşi colindă rudele şi vecinii în prima zi de Paşti, pentru a le spune "Hristos a înviat!", dar şi "udătorilor" care vizitează, în cea de-a doua zi de sărbătoare, casele în care se află fete nemăritate, pentru a le stropi cu parfum.