Potrivit unui studiu publicat în revista Nature, această schimbare se datorează unei variații a ecosistemelor și, în special, a planctonului, care reprezintă elementul central al sistemului alimentar marin și joacă un rol crucial în ciclul global al carbonului și în producerea oxigenului pe care îl respirăm.

"Motivul pentru care suntem interesați de schimbările de culoare este că ele reflectă starea ecosistemului", a explicat unul dintre autorii studiului,  B.B. Cael, de la Centrul Național de Oceanografie din Marea Britanie.

Privită din spațiu, de la înălțimea sateliților meteorologici, culoarea mărilor poate oferi o idee despre ceea ce se întâmplă în straturile superioare ale apei: un albastru intens înseamnă că există puțină viață, dar dacă apa este mai verde, acest lucru indică, mai mult ca sigur, că acolo există mai multă activitate, în special din partea fitoplanctonului care, la fel ca plantele, conține un pigment verde legat de clorofilă.

Departe de a fi nesemnificativă, evoluția fitoplanctonului și concentrarea acestuia în anumite regiuni, în detrimentul altora unde ar putea dispărea, are puterea de a perturba întregul lanț trofic marin. Prin urmare, oamenii de știință doresc să dezvolte metode de monitorizare a acestor schimbări în ecosisteme pentru a urmări schimbările climatice și pentru a stabili zone protejate.

Șapte nuanțe

Studiul Nature a lărgit spectrul de culori, examinând șapte nuanțe de culoare a oceanelor monitorizate de satelitul MODIS-Aqua în perioada 2002-2022. Aceste nuanțe sunt prea subtile pentru a fi percepute cu ochiul liber, astfel că privitorul le percepe, în mare parte, ca albastre.

Autorii au comparat datele observaționale cu modelarea computerizată a schimbărilor climatice. Ei au concluzionat că schimbările observate corespund îndeaproape cu ceea ce au scos în evidență respectivele modele.

Este înspăimântător

"De ani de zile fac simulări care ne arată că aceste schimbări de culoare a oceanelor se vor produce. De aceea, faptul că acest lucru se întâmplă cu adevărat nu este surprinzător, este înspăimântător", a declarat Stephanie Dutkiewicz, co-autor al studiului și membru al Departamentului de Științe ale Pământului, Atmosferei și Planetelor din cadrul MIT.

Deși sunt necesare lucrări suplimentare pentru a determina implicațiile exacte ale schimbărilor de culoare, autorii studiului consideră că este foarte probabil ca schimbările climatice să fie cauza.  Aceste schimbări sunt în concordanță cu ceea ce știm despre schimbările produse de activitățile umane asupra climei", a declarat Dutkiewicz.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.