Un alt set de companii - BHP, Uniper, Enel şi Vistra Energy - sunt sub observaţie pentru o posibilă excludere într-o etapă ulterioară, dacă nu rezolvă problema legată de utilizarea şi producerea cărbunelui. Fondul este în mijlocul unui proces de reducere a expunerii sale pe combustibilii fosili.

Parlamentul de la Oslo a decis în 2019 că Fondul suveran de investiţii al Norvegiei să nu mai investească în companii care extrag mai mult de 20 de milioane de tone de cărbune anual sau generează mai mult de 10 gigavaţi (GW) energie din cărbune.

"Este prima dată când sunt aplicate deciziile privind cărbunele", se arată într-un comunicat al Fondului de investiţii. Decizia vine într-un context în care şi alte importante fonduri din întreaga lume au decis să îşi revizuiască participaţiile pe care le deţin la companiile de petrol şi gaze.

Citește și Piața petrolului: Norvegia nu s-a decis în privința producției sale

Fondul suveran de investiţii al Norvegiei este cel mai mare fond de acest fel din lume în condiţiile în care deţine active de 930 de miliarde de dolari. Fondul investeşte veniturile generate de Norvegia din producţia de petrol şi gaze în acţiuni, obligaţiuni şi proprietăţi imobiliare din străinătate.

Pe plan global, Fondul suveran de investiţii al Norvegiei deţine acţiuni în peste 9.000 de companii, cele mai mari participaţii fiind în Microsoft, Apple, Nestle, Alphabet şi Amazon