”Da, România se împrumută mai scump acum. Dobânzile sunt în scădere de la începutul anului, au început să scadă de anul trecut, a fost un an greu, de vârf. Pe de o parte, pentru că are un rating, iar ratingul slab vine din elemente structurale, avem deficit de cont curent mare, adică avem o balanţă comercială negativă, ca să înţelegem, importăm mai mult decât exportăm, pe de altă parte, avem deficite fiscale, avem deficitul public, care, în general, în România a fost întotdeauna deficit, noi n-am avut excedente şi aici, iar la fel, eu cred că orice măsură care reduce din cheltuieli şi ajustează din drepturi este binevenită, dar în aşa fel făcut încât să păstrezi ritmul de creştere economică. Ratingul de ţară este una din probleme, inflaţia este altă problemă şi, nu în ultimul rând, deci am avut o creştere a depozitelor anul trecut şi anul acesta, adică anul trecut, acum e în creştere, dar e mai sus decât a fost în 2021. Proximitatea războiului introduce o primă de risc pe care investitorii o cer. Dar ce pot să spun în altă privinţă este că investitorii au încredere în România şi finanţarea ţării nu a fost niciodată în pericol”, a spus ministrul fondurilor europene într-un interviu acordat Radio România Actualități.

Nu trebuie introdusă austeritate

Întrebat în legătură cu țintele de deficit, care, într-un fel sau altul, afectează inclusiv nivelul de trai al cetățenilor, fostul ministru al Finanțelor, a declarat că ”este ceea ce eu tot încerc să spun şi am spus-o şi când s-a făcut buget pe 2023, şi când s-a făcut bugetul pe 2022. Avem o serie de angajamente luate în faţa Comisiei Europene, pentru că suntem în procedură de deficit excesiv, dar asta şi modul în care atingem aceste ţinte sau încercăm să atingem aceste ţinte nu trebuie să se răsfrângă asupra cetăţenilor şi economiei, adică cu alte cuvinte, în traducere liberă, nu trebuie introdusă austeritate, aşa cum în modelul anilor 2010 s-a făcut”, a arătat Adrian Câciu. 

Guvernul nu a acționat aritmetic

Potrivit precizărilor sale, ”nici în 2022 şi mai ales în 2023, guvernul nu a acţionat aritmetic, dacă vreţi, contabil şi doar de dragul atingerii unei ţinte de deficit să nu acţioneze, să nu acorde măsuri de sprijin pentru populaţie şi pentru companii, mai ales în contextul în care inflaţia a generat costuri suplimentare pentru toţi cetăţenii români. Anul acesta, de exemplu, în buget, pentru că într-adevăr, este un exerciţiu complicat, dacă vreţi, dar în buget sunt prinse scheme de sprijin pentru populaţie, şi putem să le şi exemplificăm, dar şi pentru companii, de 10% din PIB. Ele au avut ca scop să înlăture efectele indirecte ale războiului, până la urmă din Ucraina, pentru că acest război a generat o inflaţie explozivă a anului 2022. Dacă vă aduceţi aminte, atunci, după februarie, inflaţia a ajuns cu două cifre dintr-o dată şi toate lucrurile astea s-au dus pe buzunarul cetăţeanului. Ori, statul trebuia să vină şi să intervină”, a punctat interlocutorul RRA.

Învățăm și recuperăm

La capitolul absorbția fondurilor europene, el a menționat că cele mai mari întârzieri, ”şi nu suntem singura ţară care are întârzieri în absorbţia fondurilor europene, dacă ne referim la exerciţiu 2014-2020, au fost cele datorate crizei pandemice şi crizei preţurilor la energie. Deci, în trei ani de zile lucrurile nu au mers foarte bine. Pot să vă spun, de exemplu, ca element de comparaţie, România este la media europeană a absorbţiei, undeva la 84%, dar avem ţări puternice care sunt mult în spate Germania, Spania, Danemarca, Italia chiar. (...) Cauzele au fost acestea, pentru că au fost şantierele închise, a fost o explozie a preţurilor la materialele de construcţii, au trebuit ajustate preţurile la contracte. Dar să nu ne uităm neapărat în trecut, învăţăm din el şi recuperăm. În acest moment, lucrurile au intrat într-o accelerare, din punctul meu de vedere, a absorţiei fondurilor europene. Suntem acum la 84%. La sfârşitul anului, cum să vă spun, un scenariu pesimist, ne ducem în 94%, absorbţia efectivă. (,,,) Avem o oarecare experienţă, România totuşi, în această perioadă, de când este membră a Uniunii Europene, a beneficiat de peste 50 de miliarde euro, bani efectiv intraţi în România şi cred că lucrurile acestea, chiar dacă sunt multe încă de făcut, au început să se vadă, au început să se vadă şi în viaţa românilor, dar mai ales în ceea ce înseamnă infrastructura economică de care beneficiază România”, a concluzionat ministrul Câciu. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.