Conform studiului, un adult obişnuit, vorbitor nativ de limba engleză, a învăţat în medie 12,5 milioane de bits de informaţii legate de limbaj. 

"Bits" se referă la informaţia stocată binar (în şiruri de 1 şi 0) ce este de obicei folosită în programarea pe calculator. Creierul uman codifică informaţia într-un format diferit, dar cercetătorii susţin că putem apela la bits pentru comparaţie. Estimările lor sunt bazate pe analiza unei serii de calcule şi modele computaţionale. 

"Poate părea surprinzător dar, în ceea ce priveşte stocarea media digitală, toate cunoştinţele noastre legate de folosirea limbii încap aproape perfect pe un floppy disk", conform autorilor studiului. În acest caz ar fi vorba de un floppy disk cu capacitatea de 1,5 MB, sau echivalentul unui fişier Mp3. 

Cercetătorii estimează că în cel mai bun caz, un adult îşi aminteşte şi foloseşte într-o singură zi între 1.000 şi 2.000 de bits de informaţie din limba maternă. În cel mai puţin fericit caz, ne amintim în jur de 120 de bits pe zi. 

Citește și ”Taxă” pe executare silită. Cum și unde a apărut ideea

Conform Live Science, într-un astfel de caz mai puţin fericit ne aducem aminte o cantitate de informaţii echivalentă cu cea stocată în această secvenţă binară: 011010000110100101100100011001000110010101101110011000010110001101100011011011110111001001100100011010010110111101101110.

O mare parte dintre cei 12,5 milioane de bits de informaţii cu privire la limbaj stocate de creier nu sunt legate de gramatică sau sintaxă, ci ţin mai degrabă de semnificaţia cuvintelor, conform cercetătorilor. 

"Foarte multe cercetări în domeniul învăţării limbajului se concentrează pe sintaxă, pe ordinea cuvintelor. Studiul nostru însă arată că sintaxa reprezintă doar o parte infimă din informaţia ce trebuie acumulată pentru a învăţa o limbă, iar cea mai mare parte a informaţiei este reprezentată de semnificaţia cuvintelor", explică co-autorul acestui studiu, Steven Piantadosi, psiholog la UC Berkeley. 

itește și Cutia care i-a adus o avere de 500 milioane de dolari

Acest lucru îi diferenţiază pe oameni de roboţi, în ceea ce priveşte deprinderea unei limbi. "Roboţii ştiu ce cuvinte să asocieze şi cum să le poziţioneze în propoziţii, dar au o cunoaştere extrem de limitată cu privire la sensul cuvintelor pe care le folosesc", a mai precizat el. 

Iar cum semnificaţiile cuvintelor pot fi similare în mai multe limbi, Piantadosi a mai adăugat că persoanele bilingve nu au nevoie să înmagazineze în creier de două ori mai mulţi bits de informaţie.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.