"Nu este vorba să schimbăm ROBOR-ul şi să schimbăm aritmetica, trebuie să ajungem la un consens cu Banca Naţională şi ar fi de dorit să ajungem şi cu băncile, cu populaţia cred că suntem deja, că dobânzile sunt foarte mari. Acest consens în trei ar trebui să aibă loc. Dacă ne uităm la ROBOR, că ni s-a spus de specialiştii Băncii Naţionale că este legat de inflaţie, dar acest lucru îl spun oamenilor acum, în 2019, când spun că inflaţia e 3,3, ROBR trebuie să fie şi el 3%. Când inflaţia a fost negativă am avut deflaţie, de ce restul Europei, toată, băncile lor naţionale au considerat că atunci când e de scăzut trebuie să scazi şi la noi, atunci când a fost de scăzut, Banca Naţională nu a scăzut, dar atunci când a fost de crescut, Banca Naţională nu a intervenit", a afirmat Vâlcov la Antena 3.

Bâncile din România

El a adăugat că, în 2015 - 2016, când Banca Europeană "a aruncat" cu bani în piaţă şi toate celelalte bănci naţionale au redus politica lor de intervenţie la zero % sau chiar la negativ, Banca Naţională "a ţinut cel mai sus la 1,75", astfel încât ecartul, diferenţa dintre dobânda la credit şi dobânda la depozit să rămână cea mai mare din UE.

"Practic, această diferenţă creează un câştig în favoarea sistemului bancar. Practic, în România băncile câştigă cel mai mult din UE, de trei ori faţă de medie şi de şapte ori faţă de Germania", a susţinut Vâlcov.

Audierea lui Isărescu

Consilierul premierului a mai precizat, în legătură cu audierea guvernatorului Mugur Isărescu la comisiile de specialitate din Parlament, că acesta ar trebui să-şi pregătească bine răspunsurile, adăugând că nu o să fie şi el prezent la această audiere.

Citește și Guvernul vrea să schimbe modul de calcul la ROBOR

"O să fac o solicitare senatorului de la ALDE, care am înţeles că a iniţiat acest demers, ca întrebările care se vor pune Băncii Naţionale să aibă legătură şi cu 2015, pentru că atunci am atras atenţia, în februarie şi martie 2015, din calitate de ministru de finanţe, că Banca Naţională nu intervine şi nu reduce dobânda de politică monetară de la 1,75, aşa cum au făcut toate celelalte ţări din regiune. Practic, în 2015, Banca Naţională trebuia să vină cu rata la zero %. Este bine să-şi pregătească bine răspunsurile (n.r. - Mugur Isărescu). În toate celelalte ţări a avut loc o discuţie sau a existat o înţelegere cu sistemul bancar. Când suntem în recesiune sau când suntem în creştere economică ne comportăm diferit şi atunci marja băncilor ar trebui să fie mai mică atunci când îţi e mai greu, şi mai mare atunci când îţi e mai bine. În momentul când vezi că ea este constantă, că ai inflaţie - că nu ai inflaţie în ţară, că ai creştere economică - că ai recesiune, sistemul bancar are un ecart şi câştigă non-stop, în momentul acela trebuie să te uiţi şi să-ţi pui foarte multe semne de întrebare", a mai afirmat Vâlcov.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.