Studiul a acoperit 56 de țări și a implicat peste 3700 de persoane, fie suspectate de COVID-19, fie cu diagnostic confirmat, care s-au îmbolnăvit cu cel puțin trei luni în urmă și nu s-au vindecat în decurs de patru săptămâni. Toți au fost chestionați pe internet în legătură cu starea lor de sănătate. La final, oamenii de știință au identificat 203 de simptome care afectează zece organe.

În medie, repondenților le-au fost afectate 9,1 organe interne. Cel mai frecvent, ei au acuzat stare de oboseală, stare generală de rău după efort fizic și mental, mintea încețoșată, halucinații vizuale, tremur, mâncărimi, nereguli menstruale, disfuncții sexuale, puls rapid, incontinență urinară, zona zoster, pierderi de memorie, diaree, sunet în urechi și senzație de plutire. 22% și-au pierdut capacitatea de munci, 45% nu și-au recăpătat în totalitate puterea de muncă.

La șase luni după COVID-19, se înregistrează nereguli ale termoreglării corpului, oboseală, stare de rău după efort, diverse tulburări neurologice. Pe baza celor spune de participanții la chestionar, cercetătorii au stabilit că în a șaptea lună s-au menținut, în medie, 13,8 simptome. Iar unii dintre intervievații au declarat că au avut probleme chiar după 16 luni de la boală.

Citește și Trucuri simple ca să scapi de muște

În acest context, The Guardian menționează alte studii recente. Unul dintre ele a arătat că riscul de „COVID-19 prelungit”, indiferent de sex și vârstă, este mai mare la cei care au avut mai mult de cinci simptome în prima săptămână a bolii.

Alt studiu constată că jumătate dintre cei spitalizați au prezentat cel puțin o complicație în timp ce se aflau internați și că, după externare, sfert dintre pacienți nu au mai fost în stare să aibă grijă de ei ca înainte. 

Prin complicații sunt avute în vedere pneumonie, formarea de cheaguri de sânge, leziuni la rinichi. Problemele la rinichi au fost chiar mai frecvente decât cele pulmonare. Deși probabilitatea apariției complicațiilor în spital a fost mai mare la bărbați și vârstnici, acestea au fost frecvente și la tineri.

Oamenii de știință cred că modelele identificate în aceste studii vor ajuta la înțelegerea naturii „COVID-19 prelungit”. În plus, trebuie luate în considerare riscurile atunci când se iau măsuri restrictive și ce fel de îngrijire vor avea nevoie anumite persoane.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.