Când ajunge în România vârful debitului Dunării

DCBusiness Team |
Data actualizării: | Data publicării:
Dunărea
Dunărea

Vârful de debit pe Dunăre se va înregistra, probabil, către sfârşitul acestei luni iar autorităţile sunt în alertă şi monitorizează situaţia, după ce hidrologii au anunţat riscuri de viituri pe sectorul românesc, a declarat joi, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet.

"Fără îndoială că suntem în alertă. Colegii mei sunt convocaţi aproape zilnic pe acest subiect. Vârful de debit îl vom înregistra cel mai probabil la sfârşitul acestei luni, fie pe data de 28, fie pe data de 29 septembrie, în funcţie de precipitaţiile pe care le avem, şi în Serbia, în funcţie de ceea ce se mai întâmplă în bazinul superior al al Dunării", a precizat ministrul, care susţine că, de această dată, nu ar trebui să existe probleme.

Acesta a amintit anul 2006, atunci când la intrarea în ţară, la Baziaş, s-a înregistrat un debit record de 15.800 metri cubi/secundă.

"Experienţa anului 2006, atunci când la intrarea în ţară, la Baziaş, am avut un debit record de 15.800 metri cubi/secundă ne spune că ar trebui să gestionăm fără probleme un debit de 9.500-9.800 metri cubi/secundă pe care îl aşteptăm pe cifrele de astăzi. Asta nu înseamnă că suntem mai puţin alertaţi şi că suntem mai puţin pregătiţi. Dimpotrivă, ar trebui să însemne că toate instituţiile statului român îşi fac datoria", a afirmat Fechet.

Potrivit acestuia, situaţia este monitorizată în timp real, împreună cu specialiştii de la Apele Române, de la Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) şi de la Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodăria Apelor.

Pe de altă parte, ministrul Mediului consideră că "un Cod galben nu înseamnă neapărat o stare de pericol".

"Codul ANM vizează cantităţi mici de precipitaţii 10-15 litri/mp dar care, în anumite situaţii, având în vedere că solul este suprasaturat şi că apele nu s-au retras în totalitate, pot pune probleme punctuale", a menţionat Mircea Fechet care a precizat că, de această dată, "în niciun caz nu ne aşteptăm la situaţii la fel de grave precum cele pe care le-am avut deja".

Ministrul Mediului a reamintit că a propus, în şedinţa de Guvern de miercuri, o listă de investiţii care să fie demarate în regim de urgenţă în judeţele Galaţi şi Vaslui, în principal proiecte privind amenajări hidrotehnice cu caracter nepermanent, cu rolul de a proteja comunele, printre acestea numărându-se şi finalizarea barajului de la Suhurlui.

"Colegii mei încă reconstituie debitele la acest moment pentru că măsurătorile automate au fost scoase din funcţiune ca urmare a nivelului foarte ridicat al unor cursuri de apă. Avem câteva calcule gata şi cel puţin în ceea ce priveşte un curs de apă, respectiv cursul de apă Geru din judeţul Galaţi, am avut nişte debite istorice, cu o probabilitate de a se repeta statistic, bineînţeles, o dată la 200 de ani, ca să vă imaginaţi ce s-a întâmplat la Galaţi. Bineînţeles că această statistică nu înseamnă că nu putem avea un astfel de dezastru repetat, nu peste 200 de ani, ci peste un an sau peste doi ani sau zece ani. Asta ne obligă pe de o parte, să refacem toate cursurile de apă afectate. Avem, la o primă evaluare în judeţul Galaţi şi în judeţul Vaslui, peste 100 km de curs de apă afectat. Acele lucrări trebuie refăcute, trebuie decolmatate, trebuie regularizate albiile acelor cursuri de apă pentru a asigura o scurgere adecvată în situaţia în care vom avea din nou ploi abundente, pentru că astăzi toate acele secţiuni nu pot asigura acele debite", a arătat ministrul.

El a precizat că se evaluează, în regim de urgenţă, modul în care este finanţată continuarea tuturor lucrărilor privind amenajările hidrotehnice, pentru că în judeţul Galaţi sunt multe lucrări hidrotehnice în curs de executare. "Cea mai importantă dintre ele cred că e cea din vecinătatea municipiului Tecuci, acolo unde pe cursul de apă Tecucel, din fonduri europene este o investiţie de aproximativ 200 de milioane de lei care protejează municipiul de eventuale viituri pentru că am învăţat lecţiile din 2007, atunci când municipiul Tecuci a fost puternic afectat de viituri", a explicat Fechet.

În contextul schimbărilor climatice, ministrul crede că trebuie să fie regândit în totalitate modul în care se acţionează la dezastru. "Aici, nu mă refer doar la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, pentru că în ceea ce priveşte avertizarea, încă din ziua de miercuri, ministerul a emis avertizări atât meteorologice, cât şi hidrologice. I-am avertizat miercuri, i-am avertizat joi, i-am avertizat vineri, atunci când am ridicat nivelul de alertă la Cod Portocaliu şi am convocat de urgenţă la minister un comitet pentru situaţii de urgenţă. Era vineri după-amiaza, la ora 12:00, cu mai bine de 13-14 ore până la momentul la care a murit primul om", a afirmat Mircea Fechet.

El a menţionat că sunt multe amenajări hidrotehnice pe care le-a propus şi în trecut şi pe care le-a propus şi în acest an pentru a fi demarate lucrările de execuţie.

"Amenajarea hidrotehnică de la Suhurlui a fost începută în perioada comunistă şi abandonată în anul 1989. Doar 'umărul' stâng al acestei amenajări a fost construit şi volumul la acea vreme era de 200 de milioane metri cubi. La Vidraru avem 300 şi ceva de milioane metri cubi, doar pentru a compara cele două situaţii. Aş adăuga şi că acel curs de apă, Suhu, în multe luni din an este secat aproape în totalitate. Cu siguranţă, specialiştii ne vor spune în ce măsură o acumulare nepermanentă ar putea fi o soluţie tehnică viabilă şi am decis demararea de urgenţă a acestor evaluări. Specialiştii ne vor spune care ar trebui să fie capacitatea unei astfel de amenajări pentru a proteja cel puţin localităţile Suhurlui, Slobozia Conachi şi Pechea de inundaţii. Asta nu înseamnă că ne interesează mai puţin sutele de alte localităţi din România care sunt expuse riscului la inundaţii, aşa cum le avem şi le cunoaştem pe fiecare dintre ele. Aceste informaţii sunt publice, există inclusiv o pagină de web dedicată acestui acestui lucru şi poate orice cetăţean, orice entitate, să afle în ce măsură un punct de pe harta României este expus riscului la inundaţii", a încheiat ministrul.

Debitul Dunării, la intrarea în ţară, pe secţiunea Baziaş, va creşte semnificativ în perioada următoare, până la 8.000 mc/secundă, mult peste media multianuală a lunii septembrie, arată prognoza publicată de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA).

Conform hidrologilor, media multianuală a lunii septembrie este stabilită la 3.800 mc/secundă.

Până pe 24 septembrie, la ora 7:00, în aval de Porţile de Fier, debitele fluviului Dunărea vor fi în creştere şi vor ajunge la valoarea de 8.000 mc/s.

De asemenea, pe râuri, în intervalul 18 septembrie, ora 7:00 - 24 septembrie, ora 7:00, debitele medii zilnice vor fi în general în scădere, mai puţin pe cursurile mijlocii şi inferioare ale râurilor mari din estul ţării, unde vor fi în creştere prin propagare în prima parte a intervalului, iar pe râurile din sudul şi sud-estul ţării, debitele vor fi relativ staţionare.

În context, reprezentanţii Hidroelectrica au arătat că amenajarea hidroenergetică Porţile de Fier de pe fluviul Dunărea este pregătită pentru preluarea şi tranzitarea viiturii create ca urmare a precipitaţiilor căzute în bazinul hidrografic al fluviului, precizând că debitele actuale nu impun intrarea în regim de ape mari. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9752
Diferența -0.0007
Zi precendentă 4.9759
USD
Azi 4.5471
Diferența -0.0050
Zi precendentă 4.5521
Schimb
in
EUR flag1 EUR = 4.9752 RON
USD flag1 USD = 4.5471 RON
GBP flag1 GBP = 5.9437 RON
CHF flag1 CHF = 5.3043 RON
AUD flag1 AUD = 3.0630 RON
DKK flag1 DKK = 0.6668 RON
CAD flag1 CAD = 3.3028 RON
HUF flag1 HUF = 0.0124 RON
JPY flag1 JPY = 0.0305 RON
NOK flag1 NOK = 0.4240 RON
SEK flag1 SEK = 0.4378 RON
XAU flag1 XAU = 385.5996 RON
Monede Crypto
1 BTC = 284772.69RON
1 ETH = 11161.72RON
1 LTC = 293.97RON
1 XRP = 2.40RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 5.99% p.a.
ROBOR:
3 luni: 5.55%
6 luni: 5.59%
12 luni: 5.64%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
IndiceUltima valoareVariatie
BET17727.840.56%
BET-BK3322.290.46%
BET-EF952.040.58%
BET-FI61458.590.81%
BET-NG1247.390.21%
BET-TR39074.560.56%
BET-TRN37981.920.56%
BET-XT1525.940.53%
BET-XT-TR3306.330.53%
BET-XT-TRN3220.690.53%
BETAeRO961.90-0.44%
BETPlus2623.460.57%
RTL39317.470.52%

Opinii

Oameni de afaceri / Foto: Freepik

Mircea Coșea: ”Am intrat în capcana venitului mediu”, deși ”nu mai suntem săraci”

Profesorul de economie Mircea Coșea a oferit o...

Profesorul Mircea Coșea

Despre anul 2025. Mircea Coșea: ”România se află în fața unei revoluții!”

În prima jumătate a anului viitor nu vor...

Maria Junghiatu, partener în cadrul TPA România

Decontul precompletat P300 complică procesul de raportare fiscală

Specialiștii TPA România, companie care face...


POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel