Este o premieră mondială pentru industria chimică. Gigantul german BASF a inaugurat în Ruhr primele două cuptoare încălzite electric ale cracarului său cu aburi din Ludwigshafen, în Renania-Palatinat. Dacă rezultatele se vor ridica la nivelul așteptărilor, noile instalații ar putea juca un rol esențial în schimbarea ecologică a celui mai mare combinat chimic din lume.

Cracarele cu aburi constituie de fapt „inima industrială” a unui sit petrochimic. Aflat chiar la începutul lanțului de producție, acest echipament permite transformarea produselor petroliere brute în etilenă și propilenă, utilizate apoi în producția de materiale plastice.

Există însă o mare problemă: „cracarea” produselor petroliere brute necesită temperaturi de ordinul a 850 de grade, ceea ce presupune un consum enorm de gaz și eliberarea de cantități mari de CO2. Numai cele cinci instalații ale grupului reprezintă mai mult de 15% din toate emisiile gigantului din Ludwigshafen.

Folosind însă electricitate verde în loc de gaz, aceste noi cuptoare ar putea reduce cu peste 90% emisiile de la unul dintre procesele cele mai consumatoare de energie din industria chimică. „Odată cu dezvoltarea cuptoarelor electrice de cracare cu abur, punem mâna pe o tehnologie cheie care poate ajuta la reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră din industria chimică”, consideră președintele BASF, Martin Brudermüller.

O cursă pentru inovație

Gigantul chimic și-a unit forțele cu grupul saudit Sabic și cu Linde, concurentul german al Air Liquide, pentru a lucra timp de trei ani la această tehnologie. În dezvoltarea și construcția variantei pilot au fost investiți în jur de 70 de milioane de euro.

Dar nu sunt singurii din cursă. Compania franceză Technip Energies lucrează, de exemplu, cu LyondellBasell și Chevron Phillips Chemical la proiectarea unei unități demonstrative în Statele Unite.

Paradoxul abordării este că, pentru decarbonizarea procesului, va fi necesară suficientă electricitate verde. Obiectiv în curs de realizare cu un mix electric care, deocamdată, integrează gaz și cărbune. BASF crede că până în 2030, nevoile sale de electricitate verde în Europa vor crește cu peste douăzeci de ori ...

Un proces pe termen lung

Procesul va fi, de asemenea, pe termen lung. „Procesul de actualizare a majorității activelor grupului cu acest tip de tehnologie va dura probabil două decenii”, estimează Sebastian Bray, analist la Berenberg.

Totuși, abordarea este esențială pentru BASF pentru a-și decarboniza procesele de producție. Concentrându-se pe cracarea electrică cu abur, utilizarea hidrogenului sau CCS, gigantul german intenționează să-și reducă impactul carbonului de la 22 de milioane de tone în 2018 la zero în 2050.

10 miliarde de investiții

Anul trecut, emisiile sale au scăzut la 17 milioane de tone. Aceasta este aproape ținta pentru 2030. Dar cererea scăzută de substanțe chimice și producția în scădere explică în mare măsură fenomenul.

În cele din urmă, decarbonizarea instalațiilor BASF va reprezenta o provocare tehnologică, dar și financiară enormă pentru grupul de 111.000 de angajați. În timp ce profiturile sale au scăzut cu 45% anul trecut, BASF plănuiește să investească 3 până la 4 miliarde de euro în acest proces până în 2030. Și peste 10 miliarde după.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.