Trump, festival de postări: 50 de mesaje publicate în nouă ore pe Truth Social

Donald Trump a reaprins discuția despre Monte Rushmore, după ce a distribuit imagini generate cu AI în care apare alături de marii președinți ai SUA.

Donald Trump a revenit la una dintre obsesiile sale mai vechi: ideea ca propriul chip să fie sculptat pe Muntele Rushmore, lângă George Washington, Thomas Jefferson, Theodore Roosevelt și Abraham Lincoln. Într-un moment în care agenda internațională este încărcată de tensiuni, de la Orientul Mijlociu la războiul din Ucraina, președintele Statelor Unite a ales să reaprindă, cu ajutorul imaginilor generate de inteligența artificială, visul de a intra literalmente în piatră, alături de patru dintre cele mai importante figuri din istoria americană, scrie Corriere della Sera.

Trump revine la vechiul vis de pe Muntele Rushmore

Ideea nu este nouă. Donald Trump a mai vorbit despre ea în primul său mandat la Casa Albă, iar în iunie, potrivit informațiilor vehiculate în presa internațională, unii parlamentari republicani au încercat chiar să promoveze o inițiativă legislativă care ar fi deschis calea unui asemenea proiect.

Muntele Rushmore, aflat în statul South Dakota, este unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale Statelor Unite. Monumentul îi reprezintă pe George Washington, Thomas Jefferson, Theodore Roosevelt și Abraham Lincoln, sculpturile fiind realizate între 1927 și 1941 sub coordonarea artistului Gutzon Borglum. Fiecare chip are aproximativ 18 metri înălțime, iar ansamblul a fost gândit ca o celebrare a istoriei americane.

Pentru Trump, însă, monumentul pare să fi devenit și o proiecție personală a propriei imagini politice. În ultimele zile, președintele a distribuit pe Truth Social imagini generate sau modificate digital, în care apare în ipostaze simbolice, inclusiv în variantă de „al cincilea președinte” al Muntelui Rushmore.

Un proiect greu de realizat, dar util politic

Dincolo de spectacolul vizual, șansele ca o asemenea idee să fie pusă în practică sunt reduse. Există restricții legate de protecția monumentului, de peisaj și de patrimoniu, iar propuneri similare au fost respinse în trecut inclusiv în cazul unor președinți precum John F. Kennedy sau Ronald Reagan.

Asta nu pare să îl descurajeze pe Trump. Dimpotrivă, imaginile generate cu AI îi oferă acum o variantă rapidă și spectaculoasă de a proiecta ceea ce realitatea instituțională nu îi permite încă. În locul unei proceduri lungi, complicate și improbabile, președintele are la îndemână un instrument imediat: imaginea virală.

Iar viralizarea funcționează. Într-o singură zi, Trump a publicat zeci de postări pe rețeaua sa socială, amestecând fotomontaje, atacuri politice, imagini oficiale și autopromovare. Printre ele s-a aflat și imaginea cu Muntele Rushmore, dar și una în care apare călare lângă George Washington, în fața Casei Albe, cu un decor futurist în fundal.

De la Casa Albă la baschet, într-un festival de imagini AI

Seria de postări nu s-a limitat la simbolurile istorice. Trump a distribuit și o imagine în care apare îmbrăcat în echipament de baschet al New York Knicks, într-o scenă în care marchează spectaculos în fața guvernatoarei statului New York, Kathy Hochul. Într-o altă imagine, un bombardier B-2 apare cu mesajul „Trump energy 2026”.

În același registru, au fost distribuite imagini autentice alături de Xi Jinping și regele Charles al III-lea, dar și fotomontaje cu Trump privind spre Groenlanda, teritoriu care a mai intrat în trecut în imaginarul său politic.

Totul se petrece într-un context internațional tensionat, cu probleme reale pe agenda Washingtonului: negocieri complicate cu Iranul, tensiuni în Strâmtoarea Ormuz, atacuri cu drone în Ucraina și crize sanitare în Africa. Contrastul dintre agenda globală și avalanșa de imagini autopromoționale a devenit, astfel, subiect de comentarii acide în presa internațională.

Kennedy Center, o lovitură de imagine pentru Trump

Revenirea la tema Muntelui Rushmore vine și după o lovitură simbolică suferită de Trump la Washington. Un judecător federal a decis că numele său trebuie eliminat de pe Kennedy Center, după ce fusese adăugat în contextul schimbărilor promovate de administrația sa.

Decizia a blocat și planuri ample de închidere temporară a instituției pentru renovări. Pentru Trump, care a încercat să își pună amprenta asupra unor instituții culturale și simbolice ale capitalei americane, hotărârea a fost un eșec de imagine.

În acest context, revenirea la Monte Rushmore poate fi citită și ca o încercare de a muta atenția de la o înfrângere juridică la o scenă mai favorabilă: aceea în care președintele își construiește propria mitologie politică.

Scandal și la concertele pentru 250 de ani ai Statelor Unite

Un alt episod tensionat este legat de evenimentele pregătite pentru aniversarea a 250 de ani de la fondarea Statelor Unite. Mai mulți artiști anunțați inițial pentru concertele Freedom 250 s-au retras, după ce au acuzat că evenimentele au fost prezentate ca nepartizane, dar ar avea o puternică asociere politică pro-Trump.

Printre numele menționate în presa americană se află Martina McBride, The Commodores, Young MC și Bret Michaels. În schimb, artiști precum Vanilla Ice și Milli Vanilli au rămas, potrivit relatărilor, în program.

Trump a reacționat în stilul său obișnuit, atacând artiștii care s-au retras și sugerând ca evenimentul să fie transformat într-o manifestare Make America Great Again. Mai mult, președintele a susținut că el însuși ar putea fi atracția principală, afirmând că atrage mulțimi mai mari decât Elvis Presley la apogeul carierei.

Testul cognitiv transformat în argument politic

În avalanșa de autopromovare, Trump a revenit și la tema testelor cognitive. Președintele a anunțat că testele la care a fost supus la Walter Reed Medical Center au avut rezultate „extrem de bune” și a invocat un scor perfect, de 30 din 30, ca dovadă a unei „inteligențe extreme”.

Testul la care face referire este Montreal Cognitive Assessment, folosit pentru evaluarea funcțiilor cognitive și pentru depistarea unor posibile semne de deteriorare cognitivă. El nu este un test de inteligență în sensul clasic, ci un instrument medical de screening. Cu toate acestea, Trump îl folosește frecvent ca argument politic, mai ales în atacurile la adresa adversarilor săi.

Președintele a relansat și ideea ca testele cognitive să devină obligatorii pentru viitorii candidați la funcțiile de președinte și vicepreședinte. Propunerea vine într-un moment în care vârsta și starea de sănătate a liderilor americani rămân subiecte majore de dezbatere publică.

Politica spectacolului, dusă la extrem

Cazul Monte Rushmore arată încă o dată felul în care Trump transformă simbolurile naționale în instrumente de comunicare personală. Pentru susținătorii săi, imaginile pot părea o glumă, o provocare sau o expresie a încrederii în sine. Pentru critici, ele sunt încă un semn al unei politici dominate de cultul personalității și de spectacol.

Cert este că Trump folosește inteligența artificială nu doar pentru divertisment politic, ci și pentru a testa limitele imaginii publice. Un chip sculptat în granit poate fi imposibil de obținut prin lege, dar poate deveni realitate în câteva secunde pe ecranul unui telefon.

Iar în politica actuală, uneori imaginea virală valorează mai mult decât proiectul realizabil.