Taxa care ar fi alungat afaceri din România. Pierderi la Oil Terminal și fluxuri mutate din Portul Constanța

Impozitul suplimentar pe cifra de afaceri datorat de companiile care activează în sectoarele petrol și gaze naturale ar putea fi eliminat din Codul fiscal. O propunere legislativă înregistrată la Senat cere abrogarea integrală a articolului 46², care stabilește aplicarea ICAS, cu o cotă de 0,5%.

Inițiativa, înregistrată pe 6 august 2026 cu numărul B462/2026, îi aparține deputatului USR Adrian Echert. Proiectul se află la începutul traseului parlamentar, iar inițiatorul a solicitat dezbaterea în procedură de urgență. În acest moment, eliminarea taxei este doar o propunere, nu o măsură intrată în vigoare. Fișa proiectului B462/2026 - Senatul României

Impozit de 0,5%, plătit suplimentar față de impozitul pe profit

Articolul 46² din Codul fiscal obligă persoanele juridice române și, în anumite condiții, companiile străine care activează în sectoarele petrol și gaze să achite un impozit specific pe cifra de afaceri, suplimentar față de impozitul pe profit.

ICAS este calculat prin aplicarea cotei de 0,5% asupra unei baze formate din veniturile totale, din care sunt scăzute anumite venituri, investiții și amortizări eligibile. Prin urmare, taxa nu se aplică mecanic asupra întregii cifre de afaceri contabile, chiar dacă este cunoscută drept impozit pe cifra de afaceri.

Sunt vizate, între altele, activitățile de extracție a petrolului și gazelor naturale, rafinarea petrolului, distribuția și comercializarea combustibililor gazoși, comerțul cu ridicata al carburanților, vânzarea cu amănuntul a carburanților și transportul prin conducte.

În forma actuală a Codului fiscal, ICAS se aplică până la 31 decembrie 2026 inclusiv. Pentru companiile cu an fiscal modificat, regimul rămâne aplicabil până în ultima zi a exercițiului fiscal care se încheie în 2027.

Inițiatorul susține că fluxurile comerciale au fost mutate din România

Expunerea de motive susține că taxa, introdusă pentru extinderea bazei de impozitare și creșterea veniturilor bugetare, ar fi produs efecte contrare celor urmărite.

Potrivit inițiatorului, aplicarea ICAS a crescut costurile companiilor, a redus volumele tranzacționate și a determinat mutarea unor fluxuri comerciale către alte state. Consecința ar fi scăderea atractivității României ca nod regional pentru transportul și depozitarea produselor petroliere.

Documentul afirmă că o taxă aplicată asupra cifrei de afaceri se propagă în lanțul economic și afectează prețurile, marjele și competitivitatea pieței carburanților.

Aceste afirmații reprezintă argumentele inițiatorului proiectului. În expunerea de motive nu este prezentată însă o evaluare independentă și nici o cuantificare completă a fluxurilor care ar fi părăsit România din cauza ICAS.

Portul Constanța și Oil Terminal, invocate în justificarea eliminării taxei

Un capitol important al documentului privește efectele asupra activităților desfășurate prin Portul Constanța.

Companiile românești obțin venituri din depozitarea, manipularea, agenturarea și supravegherea mărfurilor, iar reducerea volumelor tranzitate produce pierderi în întregul lanț logistic, susține inițiatorul. Sunt afectate astfel nu doar companiile care datorează ICAS, ci și operatorii care prestează servicii conexe.

În justificare este invocat inclusiv proiectul noului terminal de bitum din Portul Constanța. Investiția este suportată de partenerul privat, în timp ce infrastructura urmează să rămână în proprietatea și operarea Oil Terminal.

Potrivit documentului, supraimpozitarea activităților de tranzit și logistică poate determina companiile să aleagă alte porturi și terminale din regiune, reducând beneficiile unor asemenea investiții pentru statul român.

Oil Terminal, companie strategică la care statul este acționar majoritar, ar fi semnalat că actualul regim fiscal îi produce pierderi. Reducerea volumelor operate s-ar fi transformat într-o scădere a cifrei de afaceri și a veniturilor colectate de stat din TVA, impozit pe profit, dividende și redevențe, potrivit expunerii de motive.

Inițiatorul descrie situația drept una paradoxală: statul urmărește să încaseze impozitul suplimentar, dar ar pierde venituri mai mari prin scăderea activității unei companii pe care tot statul o controlează.

Garanția de un milion de euro pentru operatorii străini

Proiectul readuce în discuție și obligațiile impuse persoanelor juridice străine care desfășoară activități în România fără a avea aici un sediu permanent.

Acestea datorează ICAS inclusiv pentru livrări sau servicii realizate pe teritoriul României ori pentru bunuri livrate de pe teritoriul țării. Companiile străine din afara Uniunii Europene trebuie să desemneze un reprezentant fiscal în România.

În plus, operatorii vizați sau reprezentanții acestora trebuie să constituie o garanție de un milion de euro, sub forma unei scrisori de garanție bancară sau prin depunerea banilor la Trezorerie.

Dacă obligația nu este respectată, companiei îi pot fi interzise formalitățile vamale sau operațiunile privind circulația produselor accizabile până la constituirea garanției.

În expunerea de motive se susține că aceste condiții au creat incertitudine și un tratament disproporționat, în special pentru companiile care desfășoară activități de tranzit, fără ca mărfurile să fie puse în consum pe piața românească.

Eliminarea taxei ar reduce încasările directe ale statului

Inițiatorul recunoaște că abrogarea ICAS poate avea, pe termen foarte scurt, un impact negativ asupra bugetului, prin dispariția încasărilor directe generate de această taxă.

Argumentul proiectului este însă că pierderea ar urma să fie compensată prin menținerea fluxurilor comerciale, creșterea activității portuare și încasarea altor venituri bugetare: TVA, impozit pe profit, impozit pe dividende, redevențe și taxe aferente serviciilor logistice.

Expunerea de motive nu precizează valoarea totală încasată de stat din ICAS și nici nu prezintă o estimare numerică a impactului bugetar al eliminării taxei.

Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie adoptat de Parlament, promulgat de președintele României și publicat în Monitorul Oficial. Până la finalizarea procedurii legislative, companiile vizate trebuie să aplice în continuare actualele prevederi ale Codului fiscal.