Consumul a scăzut dramatic în România. Ce relevă datele INS
11 Martie 2026
Raportul Curții de Conturi privind achizițiile publice efectuate în 2024 scoate la iveală un tablou alarmant al modului în care sunt cheltuiți banii publici în România.
Documentul detaliază zeci de nereguli sistemice și abateri frecvente de la legislație, semnalând un nivel ridicat de ineficiență, lipsă de transparență și, în unele cazuri, riscuri clare de fraudă.
Achiziții fragmentate și ocolirea platformei SEAP
Una dintre cele mai grave constatări este fragmentarea artificială a achizițiilor pentru evitarea procedurilor legale competitive. Mai multe entități publice au divizat achiziții mari în mai multe contracte mici pentru a nu depăși pragurile legale, ceea ce a permis achiziționarea directă, fără transparență sau concurență. De asemenea, în numeroase cazuri s-a evitat în mod deliberat utilizarea platformei SEAP, încălcând obligațiile legale privind publicitatea achizițiilor.
Plăți fără justificare și lipsa documentelor-cheie
Auditorii au descoperit situații în care s-au făcut plăți fără a exista documente justificative minime: lipsă de contracte, comenzi, note de recepție sau facturi. De asemenea, în unele cazuri s-au făcut plăți în avans, fără garanții sau fără ca bunurile sau serviciile să fi fost livrate.
Achiziții inutile, rămase nefolosite
Raportul menționează cazuri în care instituțiile au cumpărat echipamente, mobilier sau servicii care nu au fost niciodată folosite, dar care au fost totuși plătite integral. Aceste practici indică nu doar o lipsă de planificare, ci și risipă bugetară cu potențial penal.
Conflicte de interese și lipsa controalelor interne
Unele achiziții au fost realizate de la firme controlate de angajați sau rude ale decidenților, fără ca aceste conflicte de interese să fie declarate sau sancționate. Lipsa controalelor interne funcționale este o constantă în majoritatea instituțiilor auditate.
Estimări incorecte și lipsă de fundamentare
Autoritățile contractante nu fundamentează corespunzător valorile estimate ale contractelor, uneori subevaluând artificial sumele pentru a nu depăși pragurile legale. Alteori, nu se face nicio actualizare a valorii în funcție de prețurile din piață, ceea ce duce la oferte neconforme sau la cheltuieli suplimentare ulterioare.
Proiecte europene prost gestionate
În cazul fondurilor europene, Curtea semnalează nereguli grave în derularea contractelor, inclusiv întârzieri în execuție, lipsa penalităților pentru neîndeplinirea obligațiilor și corecții financiare aplicate incorect sau deloc.
Concluzie: un sistem vulnerabil, cu prea puțină responsabilitate
Raportul relevă un sistem de achiziții publice profund vulnerabil, în care respectarea regulilor este opțională, iar mecanismele de control sunt fie ineficiente, fie inexistente. Lipsa unei strategii naționale coerente, a profesionalizării personalului responsabil și a sancțiunilor eficiente face ca banul public să fie în continuare tratat cu superficialitate sau chiar cu rea-credință.