România trebuie să respecte legislaţia europeană şi obiectivele de protecţie a mediului, asigurând reguli clare, previzibile şi proporţionale pentru fermieri şi pentru comunităţile rurale, fără ca acest proces să genereze sancţiuni disproporţionate, consideră reprezentanţii Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare (AAC).
Într-o scrisoare deschisă adresată, miercuri, ministrei interimare a Mediului, Apelor şi Pădurilor, Diana Buzoianu, organizaţiile-membre ale AAC, Federaţia Naţională Pro Agro, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Uniunea Naţională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) şi Asociaţia Forţa Fermierilor (AFF) solicită, "pentru a treia oară", o întâlnire tehnică de lucru cu şefa de la Mediu, pentru a discuta problemelor stringente şi măsurile destinate sectorului agricol.
"Deşi înţelegem că agenda dvs. este plină, sperăm că puteţi reuşi să găsiţi timpul necesar şi pentru problemele a câteva milioane de locuitori din mediul rural. Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare subliniază că sunt imperios necesare o serie de discuţii atât despre propunerile constructive şi observaţiile pe proiectul de lege privind modificarea şi completarea actelor normative din domeniul protecţiei mediului, publicat în transparenţă decizională la data de 14.07.2026 pentru transpunerea Directivei, dar mai ales despre propunerile de simplificare, digitalizare şi reducere a volumului de muncă al tuturor operatorilor economici din România cât şi al administraţiei. Susţinem obiectivele de protecţie a mediului asumate de România. Şi admitem că ţara noastră trebuie să respecte legislaţia europeană şi obiectivele de protecţie a mediului, asigurând în acelaşi timp reguli clare, previzibile şi proporţionale pentru fermieri şi pentru comunităţile rurale, dar fără ca acest proces să genereze sancţiuni disproporţionate", se arată în document.
Potrivit agricultorilor, atingerea obiectivelor de mediu se poate obţine prin prevenţie, îndrumare, investiţii, debirocratizări, criterii tehnice clare, mecanisme eficiente de conformare. Astfel, aceştia susţin că modificarea simultană a mai multor acte normative reprezintă o oportunitate pentru simplificarea procedurilor atunci când nu intervin modificări de fond.
"De aceea, modificarea simultană a mai multor acte normative reprezintă o oportunitate pentru simplificarea procedurilor, reducerea sarcinii administrative, prelungirea valabilităţii actelor de reglementare atunci când nu intervin modificări de fond, precum şi scurtarea termenelor de soluţionare şi digitalizarea relaţiei dintre autorităţi şi beneficiari. Credem că aceste măsuri pot susţine competitivitatea activităţilor economice, protecţia mediului şi dezvoltarea comunităţilor rurale, contribuind la creşterea gradului de conformare voluntară şi la acceptarea cadrului legislativ. Considerăm că în acest proiect, dar şi în celelalte derulate de Ministerul Mediului, care au un impact direct în agricultura românească, Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare poate fi considerată o sursă valoroasă de expertiză şi experienţă, membrii noştri beneficiind de aportul celor mai buni experţi în domeniu. În cadrul discuţiilor putem identifica soluţii pentru debirocratizarea procedurilor de obţinere a autorizaţiilor, dar mai ales de emitere de norme cu rolul de a clarifica obligaţiile fermierilor indiferent de forma de organizare", consideră membrii AAC.
În opinia semnatarilor scrisorii, proiectul de lege privind modificarea şi completarea actelor normative din domeniul protecţiei mediului poate alimenta unele stări conflictuale între urban şi rural sau între dezvoltatorii imobiliari şi exploataţiile agricole, stări conflictuale apărute ca urmare a nerespectării legislaţiei în vigoare.
"Pentru aceste motive, pe lângă caracterul punitiv al actului normativ trebuie avut în vedere şi efectul şicanator pe care îl poate avea, generând în sarcina fermierilor activităţi şi costuri de pregătire a apărărilor care nu sunt necesare în mod real. Perioada de emitere a actelor de reglementare (aviz/autorizaţie de mediu, gospodărire a apelor) este foarte mare din cauza complexului birocratic, a procedurilor de mediu care îngreunează şi măresc timpii de emitere a acestor acte. Este o procedură excesiv de birocratică, se cer informaţii care nu ajută pe nimeni, durează mult, se ajunge în situaţii când se depune documentaţia în martie, se verifică, aprobă şi acordă după 4-6 luni, în această perioadă beneficiarii funcţionând cu autorizaţie expirată de minimum 3 luni, acest aspect având un impact de blocaj atât asupra funcţionarilor responsabili cât şi beneficiarilor şi desfăşurării normale a activităţii economice", se menţionează în textul citat.
AAC afirmă că nevoie de simplificarea procedurilor de (re)avizare anuală pentru activităţile care nu au înregistrat modificări în procesul tehnologic care să afecteze condiţiile stabilite prin autorizaţie şi de atenţionare a beneficiarilor înainte să le expire valabilitatea autorizaţiilor, avizelor, acordurilor etc.
"Totodată, trebuie avute în vedere clarificarea, transparentizarea, prezentarea într-un mod clar, concis, fără echivoc, care să prevină interpretări neunitare şi abuzive în teritoriu, sancţiuni, crearea de dosare penale şi acolo unde nu este cazul. Vă solicităm, în consecinţă, organizarea în format fizic cel puţin a unei întâlniri tehnice de lucru coordonată de dumneavoastră, cât mai rapid posibil, unde să clarificăm aspectele ce ţin de sectorul agricol, în interiorul perioadei de consultare publică, la care să fie invitaţi atât secretarii de stat, directorii de specialitate, instituţii din subordinea MMAP şi domnul ministru Barna Tanczos, secretarii de stat de resort şi directorii de specialitate din MADR", notează AAC.