Două proiecte care modifică regulile pensiilor militare au trecut tacit de Senat și au fost trimise la Camera Deputaților, forul decizional. Propunerile vizează femeile din sistemul de apărare, ordine publică și administrația penitenciară care au crescut copii, respectiv persoanele care au plătit contribuții voluntare în sistemul public de pensii.
Proiectele nu sunt legi și nu produc, în acest moment, efecte pentru cei care urmează să se pensioneze. Ele trebuie dezbătute și votate de Camera Deputaților, apoi promulgate și publicate în Monitorul Oficial. Fișele legislative ale Senatului consemnează adoptarea la 31 octombrie, în condițiile procedurii de adoptare tacită.
Reduceri de până la trei ani și jumătate pentru femeile care au crescut copii
Propunerea L479/2026 se referă la cadrele militare, polițistele și funcționarele publice cu statut special din sistemul administrației penitenciare. Acestea ar putea beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare în funcție de numărul copiilor născuți și/sau adoptați și crescuți:
- șase luni pentru un copil;
- un an pentru doi copii;
- reduceri progresive, până la trei ani și șase luni pentru cel puțin șapte copii.
Pentru a se încadra, femeile ar trebui să îndeplinească și condițiile de vechime prevăzute de lege. Proiectul precizează că un copil este considerat crescut dacă beneficiara a exercitat drepturile și obligațiile părintești până la împlinirea vârstei de 16 ani. În cazul adopției, aceasta trebuie să fi fost realizată cu cel puțin 13 ani înainte ca minorul să împlinească 16 ani. Reducerea s-ar cumula cu alte reduceri prevăzute de lege, fără ca vârsta rezultată să fie mai mică de 45 de ani.
Contribuțiile plătite voluntar ar putea completa vechimea efectivă
Al doilea proiect, L518/2026, propune ca perioadele în care o persoană a fost asigurată în sistemul public de pensii printr-un contract de asigurare socială încheiat începând cu 1 ianuarie 2018 să poată fi valorificate pentru deschiderea dreptului la pensia militară pentru limită de vârstă.
Limita este esențială este că perioadele respective ar completa doar vechimea efectivă și nu ar deveni vechime în serviciu. Ele nu ar putea fi folosite pentru pensia anticipată, pensia anticipată parțială sau pensia militară de invaliditate. Proiectul se referă la cererile de pensionare depuse după intrarea legii în vigoare.
Legea pensiilor militare definește vechimea efectivă ca perioade recunoscute de vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate. Vechimea în serviciu se referă la perioadele în care persoana a avut una dintre calitățile prevăzute de lege în sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională. Pentru pensia la limită de vârstă, legea prevede o vechime efectivă de cel puțin 25 de ani, dintre care cel puțin 15 ani vechime în serviciu. Așadar, perioadele cumpărate ar putea ajuta la completarea pragului total, dar nu și a componentei minime de serviciu.
Proiectul mai prevede măsuri tranzitorii precum pensiile deja stabilite cu valorificarea acestor perioade nu ar urma să fie revizuite sau diminuate doar din acest motiv, iar cererile de pensionare depuse și încă nesoluționate ar urma să fie analizate potrivit legii în vigoare la data înregistrării lor.
Ce urmează pentru cele două proiecte
Ambele inițiative au fost trimise Camerei Deputaților pentru dezbatere și vot. Până la finalizarea procedurii parlamentare, reducerile de vârstă și valorificarea perioadelor cumpărate rămân propuneri, nu drepturi deja aplicabile.