De ce România are cea mai ieftină benzină înainte de taxe, dar cea mai scumpă la pompă?

România avea, la 31 iulie 2026, cea mai ieftină benzină înainte de aplicarea taxelor dintre statele analizate din Europa Centrală și de Est. La pompă, însă, situația era complet răsturnată: consumatorii români plăteau cel mai ridicat preț. Diferența este explicată aproape integral de accize și TVA, potrivit unei analize transmise de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

Prețul mediu al benzinei ajunsese în România la 1,785 euro pe litru, comparativ cu 1,540 euro în Bulgaria, 1,666 euro în Ungaria și 1,667 euro în Polonia.

Benzina era mai ieftină și în Cehia, unde costa 1,735 euro pe litru, în Slovacia – 1,711 euro, Slovenia – 1,645 euro și Croația – 1,630 euro.

Și motorina ajunsese în România la 1,984 euro pe litru, fiind, potrivit analizei, cea mai scumpă dintre țările incluse în comparație.

România pornește cu cea mai ieftină benzină înainte de taxe

Explicația diferențelor apare atunci când din prețul final sunt eliminate accizele, TVA-ul și celelalte taxe fiscale vizibile.

Înaintea acestora, benzina costa în România aproximativ 0,890 euro pe litru. Nivelul era mai redus decât în Ungaria, unde componenta fără taxe era estimată la 0,916 euro, în Bulgaria – 0,920 euro și în Polonia – 0,934 euro.

Această componentă include costurile cu aprovizionarea, rafinarea, biocomponentul, transportul, depozitarea, distribuția și marjele comerciale.

Prin urmare, România avea un avantaj comercial față de țările analizate: benzina fără taxe era cu aproximativ 3% mai ieftină decât în Bulgaria și Ungaria și cu aproape 5% mai ieftină decât în Polonia.

După aplicarea fiscalității, însă, avantajul dispărea complet.

„România nu are o problemă de competitivitate la benzină înainte de taxare. Statul ia cel mai ieftin produs din grupul analizat și îl transformă, prin accize și TVA, în cel mai scump”, arată Dumitru Chisăliță.

Taxele depășesc valoarea comercială a benzinei

Peste prețul fără taxe, de 0,890 euro pe litru, se adăugau în România aproximativ 0,895 euro reprezentând accize, TVA și alte taxe fixe.

Astfel, taxele depășeau ușor valoarea comercială a carburantului.

În Bulgaria, taxele însumau aproximativ 0,620 euro pe litru, în Ungaria – 0,750 euro, iar în Polonia – 0,733 euro.

Ponderea taxelor în prețul final ajungea la 50,1% în România, comparativ cu 40,3% în Bulgaria, 45% în Ungaria și 44% în Polonia.

Față de Bulgaria, România pornea cu un avantaj de aproximativ 3 eurocenți pe litru în privința prețului fără taxe. Fiscalitatea era însă mai mare cu aproximativ 27,5 eurocenți. La pompă, avantajul se transforma astfel într-un dezavantaj de 24,5 eurocenți pe litru.

Aproape 235 de lei dintr-un plin merg la stat

La un preț de 9,36 lei pe litru, componenta fără taxele vizibile reprezenta aproximativ 4,67 lei. Accizele și celelalte taxe fixe adăugau circa 3,07 lei, iar TVA-ul încă 1,62 lei.

În total, aproximativ 4,69 lei din fiecare litru reprezentau taxe.

Un plin de 50 de litri costa astfel 468 de lei, dintre care aproximativ 234,5 lei ajungeau la bugetul statului, potrivit calculelor prezentate de președintele AEI.

„Jumătate din rezervor era carburant. Cealaltă jumătate era fiscalitate”, sintetizează Dumitru Chisăliță.

Comparativ cu un consumator din Bulgaria, un șofer român plătea cu aproximativ 12,25 euro mai mult pentru un rezervor de 50 de litri. Diferența nu provenea dintr-un cost comercial mai mare al benzinei, ci din nivelul fiscalității.

TVA se aplică și peste acciză

Un alt mecanism care amplifică prețul este aplicarea TVA-ului inclusiv asupra accizei. Practic, acciza este introdusă mai întâi în baza de calcul, iar ulterior se aplică TVA și peste valoarea acesteia.

Din acest motiv, o creștere a accizei produce două efecte: majorează direct prețul carburantului și crește concomitent suma colectată de stat din TVA.

„Românul nu achită doar o taxă, ci plătește o taxă aplicată peste altă taxă”, avertizează Dumitru Chisăliță.

Prețurile petrolului, cotațiile internaționale ale produselor petroliere, cursul valutar, războaiele și costurile rafinăriilor influențează prețurile de la pompă. Comparația regională arată însă că acestea nu explică singure nivelul atins în România.

„Românii nu plătesc mult pentru că benzina lor este scumpă. Plătesc mult pentru că benzina ieftină este taxată scump”, concluzionează președintele Asociației Energia Inteligentă.