Avalanșă de declarații fiscale pe 25 februarie. Ce documente trebuie depuse la ANAF și cine este vizat
24 Februarie 2026
Parlamentul Republicii Moldova a confirmat numirea ministrului de Finanţe Octavian Armaşu în funcţia de guvernator al Băncii Naţionale (BNM), o poziţie din care este aşteptat să facă presiuni pentru adoptarea reformelor, după demisia de luna aceasta a lui Sergiu Cioclea, transmite Reuters.
"Candidatura lui Armaşu pentru funcţia de guvernator (al Băncii Naţionale) îndeplineşte cerinţele şi aşteptările Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi ale Băncii Mondiale (BM), ceea ce este important pentru Republica Moldova, care derulează un program pe trei ani cu FMI. Armaşu era un partener de încredere al fostului guvernator al Băncii Naţionale, inclusiv în activităţile derulate cu FMI, BM şi alţi parteneri externi ai ţării", a afirmat preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu, înaintea votului.
La rândul său, Armaşu a declarat că va face tot posibilul pentru a se asigura că relaţiile Republicii Moldova cu partenerii săi externi rămân bune.
În noiembrie 2016 Consiliul director al FMI a aprobat acordul pe trei ani cu Republica Moldova, care va avea acces la o sumă totală de aproximativ 178,7 milioane de dolari.
Vineri, Octavian Armaşu demisionează din funcţia de ministru de Finanţe, el urmând să fie înlocuit temporar de adjunctul său.
Numirea lui Octavian Armaşu, în vârstă de 49 de ani, la conducerea Băncii Naţionale a fost salutată de investitorii din Republica Moldova care speră că el va continua reformele iniţiate de Sergiu Cioclea după scandalul bancar.
Sergiu Cioclea a preluat postul de guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) în aprilie 2016, în urma unui scandal care a aruncat ţara într-o criză politică şi economică. Între timp, graţie sprijinului oferit de FMI şi BM, Banca Naţională a Republicii Moldova a reuşit să aducă mai multă transparenţă în sistemul financiar şi a abordat problema corupţiei.
Republica Moldova a fost în pragul falimentului în 2015 după ce un miliard de dolari au dispărut din trei dintre cele mai mari bănci locale. În plus, analiştii susţin că între 2011 şi 2014 fonduri din Rusia în valoare de aproximativ 22,3 miliarde de dolari au fost spălate prin sistemul financiar din această ţară.
Republica Moldova este una dintre cele mai sărace ţări din Europa. După criza bancară, autorităţile de la Chişinău au reluat cooperarea cu Fondul Monetar Internaţional, care în luna martie a salutat progresele realizate în corectarea vulnerabilităţilor din sistemul bancar.
În 2015, şocul provocat din sistemul bancar a generat o contracţie de 0,5% a economiei Republicii Moldova. Între timp, economia a revenit pe creştere, înregistrând un avans de 4,1% în 2016 şi 4,5% în 2017.