ANAF ia la puricat averile românilor. Ce venituri, bunuri și conturi sunt verificate

ANAF își intensifică verificările asupra persoanelor fizice ale căror cheltuieli, investiții sau achiziții nu pot fi explicate prin veniturile declarate. În mai puțin de un an, inspectorii fiscali au desfășurat 1.102 acțiuni de control și au stabilit creanțe fiscale suplimentare de peste 540 de milioane de lei.

Controalele au vizat persoane care nu au putut demonstra proveniența unor venituri sau fonduri utilizate pentru cumpărarea de bunuri, realizarea de investiții ori depunerea unor sume în conturi bancare.

Potrivit situației centralizate la Ministerul Finanțelor, în perioada iulie 2025 – mai 2026, ANAF a stabilit creanțe suplimentare de 540.243.299 de lei și a instituit măsuri asigurătorii de 123.514.438 de lei, destinate garantării recuperării sumelor datorate bugetului.

Ce urmăresc inspectorii ANAF

Verificarea nu se limitează la veniturile înscrise în declarațiile fiscale. Inspectorii analizează întregul circuit al banilor, patrimoniul persoanei și operațiunile realizate în perioada controlată.

Printre situațiile constatate cel mai des de ANAF se află:

- depunerile de numerar în conturile bancare personale sau în conturile societăților la care persoana deține participații;

- achizițiile de locuințe, terenuri, autoturisme și alte bunuri realizate cu bani cash;

- împrumuturile acordate propriilor firme;

- majorările de capital social;

- sumele despre care contribuabilul susține că erau păstrate în numerar în țară sau în străinătate;

- veniturile pretins obținute în alte state, dar care nu pot fi confirmate prin documente sau prin schimbul de informații dintre autoritățile fiscale.

Inspectorii au constatat, în unele cazuri, că persoanele indicate drept sursă a banilor nu aveau capacitatea financiară de a acorda sumele respective. În alte situații, nu existau documente care să demonstreze proveniența banilor și traseul acestora.

Simpla explicație că banii provin din economii ținute în casă, din venituri obținute în străinătate sau din împrumuturi primite de la rude și cunoscuți nu este suficientă. Contribuabilul trebuie să poată demonstra valoarea sumelor, momentul în care le-a obținut și faptul că acestea existau efectiv în perioada verificată.

Chiriile, activitățile independente și investițiile intră și ele în control

Pe lângă veniturile pentru care sursa nu a putut fi identificată, ANAF a descoperit și venituri provenite din activități cunoscute, dar care nu fuseseră declarate.

Este vorba despre bani obținuți din cedarea folosinței bunurilor, activități independente, transferul titlurilor de valoare, operațiuni realizate în străinătate sau alte surse supuse impozitării. Pentru aceste venituri, inspectorii recalculează taxele potrivit categoriei fiscale în care se încadrează.

Când este considerată importantă diferența dintre venituri și avere

ANAF selectează persoanele fizice în urma unei analize de risc. Codul de procedură fiscală definește drept semnificativă diferența dintre veniturile estimate de autoritate și cele declarate atunci când aceasta depășește 10% din veniturile declarate, dar este în același timp de cel puțin 50.000 de lei.

În analiza situației fiscale personale sunt luate în calcul drepturile și obligațiile patrimoniale, fluxurile de bani și toate elementele care pot indica situația fiscală reală a contribuabilului. ANAF poate compara informațiile din declarații cu date provenite de la instituții publice, bănci, plătitori de venit sau alte persoane cu care contribuabilul a avut relații economice ori juridice.

Persoanele identificate cu risc fiscal primesc mai întâi o notificare de conformare și au la dispoziție 30 de zile pentru a-și reanaliza situația și, după caz, pentru a depune sau corecta declarațiile fiscale. Corectarea declarațiilor nu exclude însă automat un control ulterior.

ANAF poate cere declarația de patrimoniu

După comunicarea avizului de verificare, persoana fizică poate primi un termen de maximum 60 de zile pentru prezentarea documentelor justificative și a explicațiilor. Termenul poate fi prelungit o singură dată, cu încă 30 de zile, în baza unei solicitări justificate.

ANAF poate cere și depunerea unei declarații de patrimoniu și de venituri. În lipsa documentelor, verificarea poate fi realizată pe baza informațiilor deja deținute sau obținute de instituție.

Durata verificării situației fiscale personale poate ajunge la 270 de zile, fără a fi incluse perioadele acordate contribuabilului pentru transmiterea documentelor și explicațiilor.

Impozit de 70% pentru veniturile cu sursă neidentificată

Veniturile pentru care inspectorii nu pot identifica sursa sunt impozitate cu o cotă de 70%, aplicată asupra bazei impozabile ajustate. La suma rezultată se pot adăuga dobânzi și penalități.

ANAF a precizat că această cotă nu se aplică automat tuturor veniturilor nedeclarate. Atunci când sursa banilor este identificată — de exemplu chirii, investiții sau activități independente — se aplică regulile de impozitare corespunzătoare categoriei respective. Cota de 70% intervine în cazul sumelor a căror proveniență nu poate fi demonstrată și identificată în cadrul procedurii fiscale.

Decizii de impunere de peste 20 de milioane de lei

Cele mai mari trei creanțe fiscale stabilite suplimentar în perioada analizată au fost de:

- 23,07 milioane de lei, într-un dosar instrumentat de AJFP Prahova;

- 22,53 milioane de lei, prin Serviciul Verificări Fiscale București;

- 21,58 milioane de lei, tot prin Serviciul Verificări Fiscale București.

Numai în luna mai 2026, ANAF a emis 56 de decizii de impunere, în valoare totală de 54,63 milioane de lei. Cea mai mare creanță stabilită în acea lună s-a apropiat de 11 milioane de lei.

Datele arată că verificarea persoanelor fizice nu mai reprezintă o activitate marginală a administrației fiscale. Conturile bancare, proprietățile cumpărate, banii introduși în firme și sumele declarate drept economii personale pot fi analizate împreună, iar lipsa documentelor care să demonstreze proveniența banilor poate conduce la impuneri de ordinul milioanelor de lei.