Această concluzie a reieșit din sondajul realizat în luna iulie, unde intervalul de timp anticipat de experți variază între 5 și 20 de ani, notează Ziarul Financiar.

Chiar dacă există o opinie în rândul unora dintre respondenți că România nu va adera deloc la zona euro, aceasta nu a fost luată în calcul în determinarea mediei anticipațiilor. Totuși, acest punct de vedere reflectă incertitudinile și provocările pe care țara le-ar putea întâmpina în încercarea de a îndeplini criteriile de convergență necesare pentru a intra în zona euro.

Zona euro în prezent

În momentul de față, zona euro este formată din 20 de state membre ale Uniunii Europene, printre care Austria, Belgia, Cipru, Croația, Finlanda, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Portugalia, Spania, Slovenia și Slovacia. În plus, câteva mici state europene — Andorra, Monaco, San Marino și Vatican — folosesc de asemenea euro ca monedă oficială, prin acorduri monetare speciale cu Uniunea Europeană.

Adoptarea euro de către România ar aduce-o în rândul acestor state, dar procesul de aderare este complex și impune respectarea unor criterii economice stricte, cunoscute sub numele de criteriile de la Maastricht. Aceste criterii includ stabilitatea prețurilor, situația finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb și nivelul ratelor dobânzilor pe termen lung. În plus, este necesară convergența juridică, care presupune ca legislația națională să fie compatibilă cu cea a Uniunii Economice și Monetare.

Sondajul CFA România: Un indicator de referință pentru economia națională

Sondajul realizat de Asociația CFA România reprezintă un instrument important pentru evaluarea așteptărilor economice în România. De peste 13 ani, acest sondaj lunar colectează opiniile membrilor organizației și ale candidaților pentru nivelurile II și III ale examenului CFA, cu privire la activitatea economică pe termen scurt și mediu.

Pe lângă întrebările necesare pentru calculul Indicatorului de Încredere Macroeconomică, sondajul evaluează și anticipațiile pentru un orizont de timp de un an în privința unor indicatori economici cheie. Acești indicatori includ rata inflației, ratele de dobândă, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET și condițiile macroeconomice globale.

Indicatorul de Încredere Macroeconomică este considerat un barometru al percepțiilor și așteptărilor analiștilor financiari cu privire la evoluția economică din România. Valoarea sa reflectă atât componenta actuală, cât și cea anticipativă, oferind o imagine de ansamblu asupra sentimentului economic din piață.

Estimări pentru rata inflației și cursul de schimb

Conform rezultatelor sondajului din luna iulie, rata inflației pentru următoarele 12 luni este estimată la 7,34%. Acest nivel arată o temperare a inflației față de valorile actuale, dar rămâne totuși ridicat, ceea ce poate indica persistența unor presiuni inflaționiste în economia românească.

În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, analiștii estimează că acesta va ajunge la 5,04 în următorul an. Deși leul a rămas relativ stabil în raport cu euro în ultimii ani, această prognoză sugerează o posibilă depreciere a monedei naționale, pe fondul incertitudinilor economice și al diferențialelor de creștere economică dintre România și zona euro.

Perspectivele economice globale și impactul asupra României

Pe fondul provocărilor economice globale, participanții la sondajul CFA România se așteaptă la o deteriorare a condițiilor macroeconomice internaționale în următoarele 12 luni. Această perspectivă pesimistă reflectă riscurile persistente legate de inflație, tensiuni geopolitice și incertitudinile privind politicile monetare și fiscale din marile economii ale lumii.

Impactul acestor factori asupra economiei românești poate fi semnificativ, având în vedere interdependența economică globală și vulnerabilitățile structurale ale economiei locale. În acest context, o aderare rapidă la zona euro ar putea oferi României o ancoră de stabilitate, dar realizarea acestui obiectiv rămâne un proces îndelungat și complex.

Un drum lung până la euro

În concluzie, aderarea României la zona euro este văzută de analiștii CFA România ca un obiectiv realizabil doar pe termen lung, media estimărilor indicând o perioadă de așteptare de aproximativ 11 ani. Acest lucru subliniază necesitatea continuării reformelor economice și a menținerii stabilității macroeconomice, pentru a pregăti țara pentru integrarea în Uniunea Economică și Monetară.

Deși există provocări semnificative, aderarea la euro rămâne un obiectiv strategic pentru România, care ar putea aduce beneficii considerabile pe termen lung, inclusiv creșterea investițiilor străine, reducerea costurilor de tranzacționare și stabilitate economică sporită. Cu toate acestea, realizarea acestui obiectiv va necesita un efort coordonat și susținut din partea autorităților și a întregii societăți românești.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.