A traversat Europa cu succes furtuna energetică din 2022-2023?

DCBusiness Team |
Data actualizării: | Data publicării:
Energie electrică / FOTO: Freepik
Energie electrică / FOTO: Freepik

Este întrebarea la care oferă răspuns detaliat președintele Asociației Energie Inteligentă, Dumitru Chisăliță, într-o analiză transmisă redacției. Un amplu studiu din care aflăm, de asemenea, dacă vor mai exista astfel de crize în viitor. 

A traversat Europa cu succes furtuna energetică din 2022-2023? Răspunsul este: Da! Vom mai avea astfel de crize în viitor? Răspunsul este: Da! 

”În anul 2022 măsurile principale care au permis Europei să depășească situația de criză, parțial fără energia rusească sau bazat pe reducerea voluntară a consumului de gaze, pe trecerea voluntară a producerii de energie electrică și termică pe alți combustibili, pe creșterea livrărilor de gaze din Norvegia, Agrica și Asia, dar mai ales pe creșterea importurilor de GNL (gaz natural lichefiat). Exceptând importurile de GNL toate măsurile sunt măsuri nesustenabile pe termen lung”, arată Dumitru Chisăliță în analiza sa.

Expertul în energie subliniază că ”securitatea aprovizionării cu gaze naturale s-a îmbunătățit semnificativ în anul 2023, iar UE este pe cale să îndeplinească obiectivul REPowerEU de a fi independentă de combustibilii fosili din Rusia până în 2027. În 2022, importurile totale de gaze rusești (GNL și gaze naturale prin conducte) au scăzut la 80 miliarde metri cubi (24 % din importurile UE), în comparație cu importurile anuale anterioare crizei, de 155 miliarde metri cubi (45 %). Chiar dacă importurile de GNL din Rusia au crescut din 2021, acestea reprezintă o pondere foarte mică din totalul importurilor de gaze. Volumul total al importurilor continuă să scadă în 2023, fiind estimat la aproximativ 40-45 miliarde metri cubi (mld mc). În iunie 2023, doar 8 % din importurile de gaze au fost realizate prin conducte rusești, comparativ cu peste 50 % înainte de războiul de agresiune. Datorită eforturilor importante de diversificare și a reducerii cererii, UE a fost în măsură să compenseze integral volumele lipsă din Rusia. Noua politică de înmagazinare nu numai că a asigurat securitatea energetică pentru iarna 2022-2023, ci asigură și o situație mai confortabilă pentru iarna următoare”, se precizează în raport.

În același timp, ”regulamentul privind înmagazinarea gazelor, adoptat în iunie 2022, a contribuit la un nivel record al stocurilor de 95 % în noiembrie 2022, depășind obiectivul de 80 % în ceea ce privește constituirea stocurilor. UE a depășit nivelul de constituire a stocurilor de 56 % la sfârșitul sezonului de încălzire 2022-2023, iar obiectivul său de constituire a stocurilor de gaze de 90 % a fost atins la 18 august 2023, cu peste două luni înainte de împlinirea termenului din noiembrie”.

În privința măsurilor adoptate la nivel european, Dumitru Chisăliță le menționează pe cele de economisire și de reducere a consumului de energie, ”în conformitate cu principiul „eficiența energetică înainte de toate”. În mai 2022, Comisia a prezentat în comunicarea sa intitulată Planul UE „Economii de energie”  posibile măsuri pentru statele membre în vederea reducerii consumului de energie și a creșterii eficienței energetice în clădiri, industrie și transporturi. Aceasta a fost completată de inițiativa Sprintul orașelor pentru economisirea energiei (Energy Saving Sprint) – o inițiativă lansată de Comisie, de Convenția primarilor din UE și de Comitetul European al Regiunilor, pentru a sprijini orașele să ia măsuri imediate în aceeași direcție.

În 2022, Consiliul a convenit asupra unui obiectiv de reducere voluntară cu 15 % a cererii de gaze (sau 45 mld mc) până în primăvara anului 2023, care a fost depășit prin scăderea cererii cu 18 % (sau 53 mld mc), toate sectoarele reducându-și cererea de gaze. Pe baza acestei experiențe, obiectivul voluntar a fost extins până în martie 2024 și se estimează economisirea a aproximativ 60 mld mc de gaz. În octombrie 2022, Consiliul a introdus măsuri excepționale, limitate în timp, cu scopul de a reduce cererea de energie electrică și de a redistribui clienților finali veniturile extraordinar de ridicate din sectorul energetic. Regulamentul a stabilit obiectivul de reducere a cererii globale de energie electrică cu 10 % și cu cel puțin 5 % în timpul orelor de vârf. Deși reducerea cererii în timpul orelor de vârf a fost realizată, reducerea consumului global de energie electrică cu 10 % a reprezentat o provocare pentru statele membre”, subliniază analiza Asociației Energie Inteligentă.

                          Reducerea cererii de gaze naturale (august 2022 – august 2023 față de media pe cinci ani);
                                                                                   Sursă: Eurostat

Continuând să prezinte deciziile luate de UE pentru a rezolva criza energiei, Dumitru Chisăliță amintește că, ”în martie 2022, șefii de stat UE au emis Declarația de la Versailles, ce stabilește pilonii răspunsului UE și care, ulterior, au fost încorporați ulterior în planul REPowerEU al Comisiei UE (mai 2022), cadrul de politică central pentru strategia energetică a UE. Planul își propune să reducă rapid dependența de combustibilii fosili ruși și să garanteze sustenabilitatea și stabilitatea pe termen lung a sistemului energetic al UE.
 
Ca urmare a planului REPowerEU, UE și-a diversificat în mod semnificativ aprovizionarea cu energie. În aprilie 2022, Comisia, mandatată de Consiliul European, a creat o platformă energetică a UE pentru a pune în comun cererea de gaze a UE și pentru a coordona achizițiile comune voluntare în vederea încheierii unor contracte favorabile cu furnizori internaționali care nu sunt din Rusia. Platforma energetică a UE a fost accesibilă, de asemenea, Georgiei, Moldovei, Ucrainei și țărilor din Balcanii de Vest, Ucraina, Moldova și Serbia abonându-se la platformă. 

Comisia a sprijinit statele membre în procesul de abordare a blocajelor din infrastructura de gaze identificate în cadrul planului REPowerEU. Proiectele de interes comun finalizate în ultimele luni au pus capăt dependenței tuturor statelor membre de un singur furnizor de energie, iar UE a înregistrat progrese remarcabile în ceea ce privește diversificarea aprovizionării sale cu energie și optimizarea infrastructurii existente de gaze naturale prin intermediul conductelor, de exemplu Gazoductul baltic, conducta de interconectare Polonia-Slovacia și Grecia-Bulgaria, permițând fluxul inversat între Franța și Germania și terminalele GNL, de exemplu în Germania, Grecia, Italia și Finlanda”. 

În plus, notează în continuare raportul, ”Comisia a depus eforturi vizând consolidarea relațiilor cu partenerii internaționali și diversificarea importurilor sale de gaze și de GNL către furnizori mai fiabili din afara Rusiei. UE și-a extins importurile de gaze naturale și de GNL din Norvegia și SUA pentru a compensa reducerea importurilor din Rusia. Cu 49,3 mld mc, importurile de GNL din SUA au crescut de peste două ori în 2022 (2021: 18,9 mld mc). Importurile de gaze prin conducte din Norvegia au crescut de la 79,26 mld mc în 2021 la 86,69 mld mc în 2022, mărind cota Norvegiei din totalul importurilor UE prin conducte de la 30 % la 40 %. Comisia poartă un dialog periodic cu Nigeria, cel mai mare producător de GNL din Africa. În iulie 2023, au fost semnate noi memorandumuri de înțelegere privind cooperarea în domeniul tranziției energetice cu Uruguay și Argentina. În iulie 2022, UE și Azerbaidjan au adoptat un nou memorandum de înțelegere privind un parteneriat strategic în domeniul energiei, iar UE a crescut aprovizionarea cu gaze naturale din această țară cu 40 %. Ambele părți au convenit să dubleze cantitate de gaze livrată către UE până în 2027 prin intermediul coridorului sudic al gazelor și să își intensifice cooperarea în ceea ce privește energia curată, eficiența energetică, transportul energiei electrice și emisiile de metan.

În regiunea mediteraneeană, Comisia a continuat să colaboreze cu Egiptul și Israelul privind gazele naturale care a contribuit la creșterea aprovizionării cu GNL din Egipt către UE de la 1,1 mld mc în 2021 la 4,2 mld mc în 2022. UE și-a continuat dialogul cu Algeria în vederea dezvoltării în continuare a parteneriatului său strategic în domeniul energiei. Importurile totale de energie din Algeria au înregistrat o ușoară scădere în 2022, ajungând la 40,35 mld mc (2021: 44,1 mld mc). Importurile prin conducte în Spania au scăzut, în timp ce importurile în Italia au crescut.

În concluzie, apreciem că Europa a traversat cu succes furtuna energetică din 2022-2023, și în lipsa unor evenimente imprevizibile, vom asista la o stabilizare a situației de pe piața de gaze și implicit la o stabilizare a prețului gazelor naturale.
 
Surplusul de gaze din depozite, noile infrastructuri de GNL, care urmează să se finalizeze în următoarele luni, cât și menținerea unui consum scăzut al Chinei, va aduce scăderi ale prețului la gaze până la 20 euro/MWh în anul 2024, dar cu o posibilă creștere a prețului la gaze în anul 2025 urmare a eliminării gazelor din Rusia via Ucraina. Situațiile imprevizibile, dar și viitoarele crize energetice care vor veni în viitor, determină necesitatea unor Strategii Energetice pe termen lung și a existenței unor Planuri de Măsuri pentru Situații de Urgență Energetică.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play
DC Media Group Audience

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9751
Diferența -0.0005
Zi precendentă 4.9756
USD
Azi 4.5879
Diferența 0.0107
Zi precendentă 4.5772
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 20-05-2024
EUR flag1 EUR = 4.9751 RON
USD flag1 USD = 4.5879 RON
GBP flag1 GBP = 5.8059 RON
CHF flag1 CHF = 5.0460 RON
AUD flag1 AUD = 3.0532 RON
DKK flag1 DKK = 0.6668 RON
CAD flag1 CAD = 3.3641 RON
HUF flag1 HUF = 0.0128 RON
JPY flag1 JPY = 0.0294 RON
NOK flag1 NOK = 0.4276 RON
SEK flag1 SEK = 0.4268 RON
XAU flag1 XAU = 351.6538 RON
Monede Crypto
1 BTC = 304112.21RON
1 ETH = 14086.14RON
1 LTC = 376.80RON
1 XRP = 2.34RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 5.90% p.a.
ROBOR:
3 luni: 6.05%
6 luni: 6.07%
12 luni: 6.07%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
Indice Ultima valoare Variatie
BET 17362.79 1.00%
BET-BK 3200.10 1.60%
BET-FI 59256.97 0.72%
BET-NG 1238.88 1.07%
BET-TR 36708.39 0.99%
BET-TRN 35805.45 0.99%
BET-XT 1476.03 1.07%
BET-XT-TR 3080.53 1.06%
BET-XT-TRN 3010.18 1.06%
BETAeRO 1051.33 1.62%
BETPlus 2564.36 1.00%
RTL 38110.32 1.02%

Opinii

Prof. Mircea Coșea

Mircea Coșea: BNR a ajuns un alergător singur de cursă lungă

Banca Națională a României a transmis luni, 13...

Parc industrial / FOTO: Freepik

Șanse bune pentru România. Parcurile industriale, o miză de 10 miliarde de euro

România are toate șansele să devină un...

Bogdan Chirieac

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt2
YesMy - smt4.3.1
pixel