Virgil Popescu: Prețurile mari la energie, rezultatul speculațiilor - Interviu

DCBusiness Team / 09 iun 2021 / 11:37
Virgil Popescu
Virgil Popescu

Virgil Popescu, ministrul Energiei, a explicat de ce românii plătesc prețuri atât de mari pentru energie și a spus că de vină ar fi furnizorii.

Românii plătesc un preţ mare la energie din cauza comportamentului speculativ al furnizorilor, care nu au cumpărat energie prin contracte pe termen lung, ci au preferat pieţele mai scumpe, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu, într-un interviu acordat AGERPRES.

De asemenea, furnizorii de gaze ar trebui să arate oamenilor în facturi cu cât au cumpărat gazele şi cu cât le vând mai departe, pentru ca toată lumea să vadă dacă scumpirea de 25% anunţată pentru 1 iulie este justificată.

Întrebat când va renunţa România definitiv la cărbune pentru producţia de energie electrică, Popescu a arătat că acest lucru va putea fi posibil în anul 2030 pentru huilă. În ceea ce priveşte lignitul, decizia va fi luată după ce Comisia Europeană va aproba planul de restructurare a Complexului Energetic Oltenia.

Oficialul guvernamental a mai anunţat că România a primit o derogare de un an de la Bruxelles pentru realizarea centralei de la Iernut cu bani din Planul Naţional de Investiţii.

Totodată, ministrul Energiei a explicat de ce mai multe proiecte ale GSP Power, companie condusă de omul de afaceri Gabriel Comănescu, au fost incluse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Popescu a mai vorbit, în interviu, despre cine este interesat să cumpere centrala Mintia şi să producă acolo energie din gaze, dar şi despre momentul când Hidroelectrica va fi listată la bursă.

AGERPRES: Spuneţi-ne, pentru început, câţi bani vor veni pentru energie din PNRR şi ce proiecte se vor face?

Virgil Popescu: Pe capitolul de energie avem aproximativ 1,6 miliarde de euro. Avem o linie de finanţare de 100 milioane euro pentru eficienţă energetică, proiecte care vor fi un model competitiv scoase pentru companii. Avem 100 de milioane de euro proiecte pentru încurajarea companiilor de a face investiţii în domeniul bateriilor şi al panourilor şi celulelor fotovoltaice, adică ne dorim investitori pe care să-i ajutăm cu ajutor de stat să vină să producă în România baterii electrice şi/sau celule fotovoltaice sau panouri fotovoltaice.

Suntem în grafic, vrem să instalăm cât mai multă energie regenerabilă şi vrem să avem cât mai puţin import de celule şi panouri fotovoltaice, de aceea vrem să stimulăm şi aceste tipuri de investiţii. Ne dorim ca şi în România să existe producători de baterii pentru vehicule, pentru autoturisme. Avem un producător român, dar ne dorim să fie cât mai mulţi producători, de aceea această linie va fi pentru stimularea investiţiilor în domeniu.

Prețul la gaze și curent. PRIVILEGIAȚII unor FACTURI mai mici

Avem câteva sute de milioane, 300 - 400 milioane pentru energie regenerabilă. Energie regenerabilă care de data aceasta ne dorim să fie în back-up cu stocaj, să avem energie regenerabilă şi stocare cu baterii sau cu oricare alt tip de stocare şi pentru a avea echilibrare în reţea şi pentru a putea folosi în mod eficient energia electrică.

Până acum ce s-a construit în România din punct de vedere al energiilor regenerabile s-au construit pur şi simplu fotovoltaice sau vânt fără a avea pus stocaj, stocajul fiind pus ulterior doar în anumite locaţii, iar dacă ne mai uităm din când în când şi pe balanţa energetică, dacă nu bate vântul sau nu avem soare, atunci suntem deficitari. Nu vrem să se mai întâmple acest lucru şi vrem să avem, odată ce instalăm regenerabil, să avem şi stocaj în acelaşi timp.

AGERPRES: Deci vor fi obligaţi producătorii să aibă şi capacităţi de stocare?

Virgil Popescu: Da. Pe linia de finanţare pentru acest lucru vom avea în caietele de sarcini, în ghidurile pe care le vom pune la dispoziţie - finanţăm inclusiv stocajul. Deci practic finanţăm regenerabil producerea de energie plus stocaj. Avem un proiect foarte interesant să se construiască un număr de staţii de încărcare a autovehiculelor, vrem să trecem la un transport mai puţin poluant, vrem să avem utilizatori de maşini electrice cât mai mulţi, dar stăm cam prost din punctul acesta de vedere la nivelul staţiilor de încărcare a autovehiculelor şi în zona de transport. Colegul meu, ministrul Drulă, a pus pe zona de autostrăzi obligatoriu staţii de încărcare a autovehiculelor electrice şi Electrica are un proiect pe care am dori să îl finanţăm pentru o reţea de staţie de încărcare a autovehiculelor.

Avem producţie de hidrogen, atât la Nuclearelectrica, din energie regenerabilă, cât şi la Hidroelectrica, care este o companie verde.

Avem un proiect foarte interesant, un concept foarte interesant făcut de către Romgaz împreună cu GSP Power. Este un concept de Green City i-au spus cel care l-au promovat. Este vorba de producere de energie electrică folosind un amestec de gaz natural cu 30% hidrogen, hidrogen ce este produs din energie regenerabilă, captare de CO2 în aşa fel încât să avem cât mai mici emisiile de CO2 şi folosirea acestui CO2 prin injecţie în zona de agricultură, în serele de legume, de flori, de orice altceva, în aşa fel încât să respectăm taxonomia pentru producerea de energie electrică. Practic, acesta a fost singurul proiect propus de a produce energie cu emisii foarte mici de CO2 în bandă. Pentru că regenerabilele nu produc în bandă, acesta este un proiect propus de producere a energiei electrice şi practic ne asigură atât la Halânga, cât şi la Constanţa producerea în bandă a energiei electrice.

Facturi la gaze și curent. Cum pot economisi românii 15% din cheltuieli

AGERPRES: Ce valoare are acest proiect?

Virgil Popescu: Practic sunt două proiecte. Cinci sute şi ceva de milioane de euro împreună aceste proiecte, dar este valoarea proiectului nu valoarea de finanţare, deci este valoarea totală a proiectului. Finanţarea pentru absolut toate proiectele se va face în limita ajutorului de stat, ajutor de stat pe care-l discutăm cu Consiliul Concurenţei şi cu DG Competition. Probabil că va fi undeva de până în 50% din valoarea proiectelor.

Să nu uităm că PNRR are doar o mică parte din liniile de finanţare, din banii care vin pentru energie. La nivelul Ministerului Energiei avem şi Fondul de Modernizare, acolo vorbim de aproape 10 miliarde de euro, şi la fel şi prin Fondul de Modernizare şi PNRR, prin regulile de ajutor de stat, vom finanţa într-un anumit procent investiţiile care se vor face în energie.

AGERPRES: Au existat discuţii în spaţiul public, inclusiv partidele politice de opoziţie au venit cu supoziţia că GSP Power va câştiga aceşti bani în urma unor sponsorizări politice. Cum răspundeţi acestor acuzaţii?

Virgil Popescu: Este o prostie. Nu ştiu ce sponsorizări politice a făcut GSP Power. Eu ştiu că Romgaz a depus acest proiect, iar Romgaz a semnat un memorandum cu GSP Power încă de anul trecut. A fost foarte transparentă această asociere între GSP şi Romgaz. Dacă îmi aduc bine aminte eram la Halânga, în Turnu Severin, cu premierul Orban în acea vreme, preşedintele partidului. De atunci am spus că se va face acest proiect la Halânga pe amplasamentul termocentralei.

Trebuie să luăm în calcul că Romgaz este o companie a statului român care îşi doreşte să achiziţioneze participaţia Exxon, iar asta presupune un efort investiţional foarte mare al Romgaz. Un efort investiţional care va trebui concentrat spre extragerea de gaz din Marea Neagră. Vrem să scoatem acest gaz din Marea Neagră - Romgaz împreună cu OMV Petrom.

De asemenea, Legea energiei electrice şi a gazelor naturale lasă posibilitatea producătorilor de gaz să folosească diverse centrale plătind un tarif de procesare, să proceseze gazul să ia înapoi energie electrică. Practic acest concept pe care l-a propus Romgaz împreună cu GSP Power este crearea unui vehicul între cele două companii, iar pe acest vehicul se va face acea construcţie pe care v-am explicat-o mai devreme.

După finalizarea acestei construcţii, acea companie va primi un tarif de procesare. Romgaz va veni şi va procesa gazul pe care-l are şi în contrapartidă după ce plăteşte şi tariful de procesare, va lua energie electrică. Deci Romgaz va fi şi proprietarul gazului care va fi procesat şi proprietarul energiei electrice, într-o companie unde va plăti un tarif, într-o companie unde este asociat/acţionar împreună cu GSP Power. Decizia de asociere între GSP şi Romgaz a fost luată de Romgaz încă de anul trecut, foarte transparent. Deci noi la minister nu am selectat absolut nicio companie.

Factura la curent. Câți români și-au schimbat furnizorul până acum

Ne-am fi dorit prin PNRR să fi avut şi investiţiile sau o parte din ele de la Complexul Energetic Oltenia. Le-am pus acolo, dar în discuţiile cu Comisia Europeană ne-au spus că din păcate nu pot fi în PNRR înaintea aprobării planului de restructurare şi atunci va trebui să le scoatem de acolo şi să le punem după aprobarea programului de restructurare.

Ne-am fi dorit ca şi Elcen să-l punem acolo şi am încercat să îl punem acolo, dar după ieşirea din insolvenţă, pentru că până atunci nu poate beneficia de ajutor de stat. Deci ne-am fi dorit mai multe proiecte ale companiilor unde statul este acţionar majoritar să fie finanţate prin PNRR.

Repet, avem şi Fondul de Modernizare unde probabil acele proiecte care nu au intrat în PNRR vor fi finanţate, dar uitându-mă, şi am discutat cu colegul meu, cu domnul secretar de stat Drăgan (Dan Dragoş Drăgan n.r), care s-a ocupat direct prin direcţia dânsului de PNRR, repet, Romgaz a propus împreună cu GSP Power, a fost singurul proiect care este inovativ şi are o mare reducere a emisiilor de CO2 şi produce energie electrică în bandă. Dacă o luăm aşa, din punct de vedere teoretic, cu cât putem ajunge inclusiv la emisii zero de CO2 în condiţiile în care avem o suprafaţă foarte mare de sere, sunt calcule făcute. Mie mi-a plăcut acest proiect. El va fi replicat în judeţul Mehedinţi şi în judeţul Constanţa.

AGERPRES: Cum a ajuns Romgaz să se asocieze cu GSP Power?

Virgil Popescu: Cred că ar trebui să întrebaţi Romgaz.

AGERPRES: Nicio o altă companie privată nu a depus proiecte?

Virgil Popescu: Proiecte de acest tip au depus mai multe companii private şi se vor regăsi în call-urile de proiecte, dar proiecte de energie regenerabilă nu le poţi selecta aşa direct. Noi am vorbit aici de nişte proiecte strategice care pot fi selectate direct, iar acest concept a fost un concept strategic. Puteam să îl punem în orice call de proiecte. Era clar singurul concept care a venit în PNRR, altă propunere nu am mai avut.

La fel, pentru producţia de hidrogen Hidroelectrica este într-o asociere cu o altă companie, Verbund din Austria, şi împreună vor face toate aceste investiţii în hidrogen. Practic, avem parteneriate şi la hidrogen avem parteneriate şi în partea de producere de energie electrică, iar, să vă spun sincer, îmi doresc ca şi companiile noastre să participe la parteneriate şi să meargă înainte.

Este foarte greu pentru o companie de stat, din ce am observat şi avem destul de multe experienţe neplăcute, să fie băgate în toate lucrurile şi să facă singure toate lucrurile. Deci, cred că parteneriatul public-privat este o reţetă de succes care se aplică peste tot în lume. Am văzut inclusiv la nivelul Comisiei Europene un îndemn către toate statele membre să încurajeze parteneriatul public-privat.

AGERPRES: Ce se întâmplă cu gazele din Marea Neagră, cu discuţiile dintre Exxon şi Romgaz pentru preluarea Neptun Deep?

Virgil Popescu: Ele au avansat. S-a depus şi a doua binding offer, se aşteaptă răspunsul Exxon. Eu sunt optimist în ceea ce priveşte acest răspuns. Cred că vom avea cât de curând un răspuns al Exxon asupra ofertei finale depuse de Romgaz şi eu cred că va fi un succes oferta făcută de către Romgaz către Exxon.

AGERPRES: Există un deadline pentru răspunsul Exxon?

Virgil Popescu: Nu. A existat un deadline de depunere a ofertei. S-a respectat acest deadline din partea Romgaz, s-a primit la Romgaz confirmarea depunerii ofertei finale, se aşteaptă acum evaluarea din partea Exxon şi probabil un mesaj din partea Exxon către Romgaz. Conducerea negocierilor este făcută de către Romgaz. Noi, ministerul, nu suntem amestecaţi, să spunem aşa, în această negociere, dar ştim în mare parte ce se întâmplă, sunt lucruri care se pot spune, sunt lucruri care nu se pot spune. Eu sunt optimist cu privire la finalizarea acestei oferte.

România a depus oficial planul PNRR la Bruxelles

AGERPRES: Romgaz este singurul ofertant?

Virgil Popescu: Iar sunt lucruri pe care nu vi le poate spune decât cel care a primit ofertele, respectiv compania americană Exxon.

AGERPRES: Şi dacă va fi selectat, ce va face Romgaz mai departe, va putea să susţină aceste investiţii?

Virgil Popescu: Da. Din punctul de vedere al Romgaz şi al nostru ca şi acţionar suntem în discuţii deja, avem tot planul pregătit pentru achiziţionare şi pregătirea investiţiei, pentru că după achiziţionarea participaţiei trebuie să pregătim mai departe şi finanţarea pentru investiţia de a scoate împreună cu Petrom gazul din Marea Neagră.

AGERPRES: De câţi bani va fi nevoie?

Virgil Popescu: Haideţi să finalizăm întâi, să nu ne aruncăm cu cifrele înainte de achiziţionarea pachetului.

AGERPRES: Bănuiesc că va fi vorba de miliarde.

Virgil Popescu: Evident că vorbim de miliarde.

AGERPRES: Şi este posibil?

Virgil Popescu: Romgaz este o companie foarte solidă, este o companie mare, cel mai mare producător de gaze din România şi sunt convins şi din ce cunosc în piaţă are capacitate să atragă finanţare pentru un asemenea proiect.

AGERPRES: Bine, avem şi exemplul Iernut, care nu este un succes atât de mare...

Virgil Popescu: Iernut este unul din insuccesele la care am făcut referire mai devreme când vorbeam de implicarea unei companii de stat în a face singură o investiţie. Mai avem de lucru la managementul de proiecte, şi nu numai la Romgaz, cam în toate companiile deţinute de statul român, în a putea să respecte termenii unei investiţii, de aceea cred că o asociere cu o companie privată, indiferent care ar fi ea - şi îmi doresc cât mai multe companii private să vină să se asocieze cu companiile statului pentru a avea aşa un mix, un blending de know-how şi a împinge lucrurile de la spate...

Vom finaliza până la urmă investiţia de la Iernut, nu avem încotro, trebuie să o finalizăm, este necesară pentru Sistemul Energetic Naţional. A fost o investiţie... eu aş putea reproşa Romgaz-ului neurmărirea acestei investiţii. Din punct de vedere al finanţării, ea este finanţată la zi, nu s-au pus probleme de neplată, dar faptul că nu a fost urmărită încă de la început investiţia pas cu pas, lună de lună, şi să-i împingi pe constructori de la spate...

Anul trecut, îmi aduc aminte, în Romgaz se spălau pe mâini şi spuneau: era un contract la cheie aveau obligaţia să facă. Şi anul trecut şi acum doi ani, asta era politica Romgaz: aveau obligaţia să facă, era contract la cheie, era obligaţia lor să facă şi am ajuns în situaţia în care nu şi-au îndeplinit obligaţiile. Ok, o să le percepem penalităţi, dar faptul că noi nu am realizat investiţia asta nu e o pierdere pentru Romgaz? Deci cultura organizaţională a companiei nu mi s-a părut că este o cultură pro-investiţii, drept dovadă că nu prea s-au făcut investiţii în România.

De aceea acest lucru trebuie schimbat, iar când porneşti o investiţie, un manager de proiect, o echipă de proiect trebuie să urmărească aceste lucruri şi trebuie să se asigure că totul este în graficul care a fost de la început discutat, agreat, şi toate lucrurile se întâmplă aşa cum s-au agreat de către părţi. Şi asta îmi doresc nu numai la Romgaz, ci la toate companiile din energie care fac investiţii, ca pe fiecare investiţie să aibă echipă de proiect, manager de proiect şi să le urmărească pas cu pas şi să le ducă la finalitate.

De ce CREȘTE factura la ENERGIE. Virgil Popescu, explicații DETALIATE

AGERPRES: Când va fi gata centrala de la Iernut?

Virgil Popescu: Eu sper să o finalizăm în prima parte, în primele luni ale anului viitor. Am obţinut de la Comisia Europeană o prelungire cu încă un an a folosirii fondurilor din Planul Naţional de Investiţii. Încă de anul trecut am solicitat, am intuit că vom ajunge la un blocaj pe această investiţie şi am solicitat prelungirea termenului, am obţinut aprobarea, urmează să intrăm cu o Hotărâre de Guvern, să modificăm şi din punct de vedere legislativ şi sper să fie ultima modificare şi ultima prelungire şi să avem anul în viitor centrala funcţională şi 400 MW în sistem.

AGERPRES: Să ne întoarcem puţin la gazele din Marea Neagră. Această sesiune a Parlamentului este pe final şi Legea offshore nu s-a modificat, iar OMV Petrom aştepta asta... Ce se va întâmpla dacă va renunţa şi OMV Petrom la proiectul din Marea Neagră?

Virgil Popescu: Din discuţiile pe care le-am avut, cred că au înţeles foarte bine. Faptul că au negociat şi au căzut de acord ca, în cazul în care Romgaz va cumpăra Exxon, să meargă împreună şi au avut runde multe de discuţii... Eu nu cred că se pune problema ca investiţia să nu meargă şi ei au înţeles exact toate raţiunile.

Am spus să Legea offshore se va modifica, este în planul de guvernare. De asemenea, am spus că nu se va face prin Ordonanţă de Urgenţă, ci prin proiect legislativ în Parlament. Există o majoritate în Parlament care poate face acest lucru. Îmi doresc mai mult decât această majoritate parlamentară şi sunt convins că legea se va modifica.

AGERPRES: Dar ştiţi că spuneţi asta de trei ani şi nu se schimbă nimic?

Virgil Popescu: Nu, nu pot să spun de trei ani. Trei ani însemna 2018...

AGERPRES: De când aţi câştigat alegerile aveţi acelaşi răspuns.

Virgil Popescu: Da, proiect legislativ.

AGERPRES: Nu s-a schimbat nimic de atunci.

Virgil Popescu: Vă uitaţi numai la PNL. Este o coaliţie de guvernare care trebuie să-şi asume un proiect legislativ.

AGERPRES: Odată cu schimbarea conducerii OMV din Austria, credeţi că se va schimba şi această orientare către gazele din Marea Neagră?

Virgil Popescu: Nu cred că schimbarea va afecta proiectul extragerii gazelor naturale din Marea Neagră. Indiferent ce va vrea conducerea din Austria, ei sunt focusaţi pe procesarea gazelor. Ca să procesezi gaze, trebuie să ai surse de gaze. Deci Marea Neagră este o sursă de gaze naturale şi eu cred că împreună cu OMV Petrom vom extrage gazele din Marea Neagră. Noul CEO (al OMV, n.r.) înţeleg că vine din zona petrochimiei. În petrochimie ai nevoie de gaze naturale şi nu cred că se pune problema investiţiei din Marea Neagră.

AGERPRES: Ce se vorbeşte la nivel european despre finanţarea proiectelor de gaze?

Virgil Popescu: Avem pe 11 iunie, la Luxemburg, Consiliul de miniştri unde discutăm noul Regulament TEN. Înseamnă proiectele de interes comun atât la energie electrică, dar şi la gaze. Deci proiectele mari de gaze, interconectări de gaze şi energie electrică. Noi suntem printre statele care susţinem dezvoltarea în continuare a reţelelor de gaze, dar în blending cu hidrogenul. Ne dorim ca să avem, cel puţin pe o perioadă de tranziţie, dezvoltate în România şi în Uniunea Europeană, reţele de transport a gazului natural în amestec cu hidrogen, crescând ulterior cota de hidrogen în aşa fel încât după perioada aceasta de tranziţie să avem pregătite reţele de hidrogen.

Tendinţa în Uniunea Europeană este să înlocuim, uşor-uşor, gazul natural cu hidrogenul, care nu este poluant. Şi hidrogenul trebuie să-l transportăm şi atunci trebuie să avem reţele de transport. Am avut o discuţie cu Transgaz şi mă bucură că ei sunt foarte avansaţi în a transforma reţelele de transport şi reţeaua de transport naţională în blending pe hidrogen. Eu am spus că deja avem culoare de transport care pot transporta amestec de hidrogen şi gaz natural. Ce vor construi, vor construi de acum încolo numai în acest mod. Sunt în permanentă legătură cu transportatorii europeni din statele membre şi, împreună, dezvoltă acest concept.

Ne mai interesează la Consiliul de miniştri să putem finanţa cu fonduri europene şi reţele de interconectare între un stat membru şi un stat terţ, de exemplu cu Republica Moldova. Ne dorim să putem finanţa o reţea de transport între România şi Republica Moldova prin fonduri europene, ceea ce acum practic nu se poate pe teritoriul ambelor state. Noi avem acest deziderat să putem finanţa reţeaua electrică. Alte state au alte deziderate care se aseamănă şi asta este, până la urmă, o negociere şi un compromis.

AGERPRES: Când vom aprinde aragazul şi vom consuma hidrogen?

Virgil Popescu: Mai durează un pic. Avem în PNRR 400 de milioane pentru dezvoltarea unor reţele de distribuţie a gazelor naturale în amestec cu hidrogen. Acea reţea de distribuţie va fi pentru a funcţiona numai cu hidrogen atunci când vom putea introduce numai hidrogen. S-ar putea să nu folosim hidrogenul pentru a găti, ci să folosim energia electrică pentru asta, iar hidrogenul în amestec cu gazul natural sau simplu pentru producerea de energie electrică. Cred că este mult mai eficient. Până ajungem la nivelul acesta trebuie să ne gândim la realitatea curentă, la realitatea satului românesc, la realitatea României.

Faptul că avem în mixul energetic cărbune şi trebuie să înlocuim cărbunele cu ceva, atunci avem nevoie de un combustibil de tranziţie. Avem gazul natural. Înţelegem că şi gazul natural are emisii de CO2. Mergem pe varianta cu amestecul de gaz natural cu hidrogen şi pas cu pas ajungem să modernizăm şi să reducem emisiile de CO2 în aşa fel încât să ne conformăm ţintelor pe care ni le-am asumat. Suntem stat membru, stat responsabil şi ne-am asumat nişte ţinte.

AGERPRES: Când va renunţa România total la cărbune?

Virgil Popescu: Noi avem un phase-out pentru huilă pentru 2030, punere în siguranţă şi ecologizare în 2032. Am discutat, am negociat şi chiar astăzi am lucrat şi am dat o ultimă formă unei Ordonanţe de Urgenţă pentru protecţia socială a celor care lucrează în Compania Energetică Hunedoara, Compania Energetică Oltenia, Compania Naţională a Uraniului şi închideri mine Valea Jiului. Compania Energetică Oltenia este într-un program de restructurare şi nu vreau să avansez date de phase-out până nu avem aprobat programul de restructurare, după care ne vom aşeza la masă cu sindicatele şi vom discuta cu cărţile pe faţă. Sunt convins că vom găsi o soluţie de comun acord.

La Compania Naţională a Uraniului nu vorbim de phase-out. Uraniul este un combustibil nuclear care nu produce emisii de CO2, dar închidem mina Crucea, pentru că nu mai are zăcământ şi vom deschide alte exploatări miniere cum este cea de la Grinţieş.

Avem planuri foarte clare, gândim pachete de siguranţă pentru salariaţii care lucrează în aceste companii. Nu lăsăm pe nimeni în urmă. O să vedeţi în perioada imediat următoare că venim exact cu Ordonanţa de Urgenţă care permite plăţi compensatorii aşa cum sunt în contractele colective de muncă şi venituri de completare între 24 şi 48 de luni pentru cele patru companii pe care vi le-am spus şi pentru companiile care vor ieşi din divizare, restructurare, aflate în zonă. Noi spunem că este un Plan de decarbonare, practic un plan de restructurare a resurselor minerale energetice pe care România le are.

AGERPRES: Centrala Mintia a fost scoasă la vânzare?

Virgil Popescu: Centrala de la Mintia este o centrală care figura în adresa pe care Comisia Europeană ne-a trimis-o că funcţionează fără autorizaţie de mediu. Am fost notificaţi că urmează acţiunea de infringement şi direct tribunalul de la CJUE (Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, n.r.) şi a trebuit să luăm decizia opririi centralei de la Mintia. Am notificat lichidatorul judiciar pentru a nu vinde termocentrala de la Mintia la fier vechi. Cine va cumpăra această termocentrală să se oblige că va pune în locul ei altceva de producere a energiei electrice pe gaz natural până în 800 MW. Este un punct important pentru noi, pentru Sistemul Energetic Naţional, este în interiorul arcului carpatic şi injecţia în sistem de acolo este foarte importantă.

La nivelul Ministerului Energiei ne-au venit deja două solicitări de la două companii străine care doresc să participe la Mintia, la punerea unei noi capacităţi de funcţiune. Ne-au notificat şi pe noi, şi pe lichidatorul judiciar. Sunt două companii mari, potente, care doresc să investească în termocentrala de la Mintia.

AGERPRES: Despre cine este vorba?

Virgil Popescu: Este o companie din Israel şi o companie din Coreea de Sud. La fel, la Complexul Energetic Oltenia avem interes din partea unor companii străine să vină să tehnologizeze şi să pună gaz în locul cărbunelui. Deci este un interes destul de mare vizavi de aceste locaţii strategice, nu pentru a fi demolate. Vrem să punem alte capacităţi de producere a energiei electrice. Mai avem Centrala de la Paroşeni. Şi acolo vom trece un grup pe gaz, că va fi gaz în amestec cu hidrogen, în funcţie de taxonomie, dar vom face tehnologizare şi, în paralel, vom închide şi cele patru mine pe huilă până în 2032.

AGERPRES: Ce se întâmplă cu preţul energiei de la 1 iulie pentru consumatorii casnici?

Virgil Popescu: Va dispărea din factura consumatorului casnic acel discount de la preţul serviciului universal la preţul pieţei concurenţiale şi, evident, dacă nu ai trecut într-o piaţă concurenţială pe ofertele care sunt pe piaţă, la 1 iulie vor apărea alte oferte de preţ, care pot fi mai mari sau mai mici sau care pot fi la acelaşi nivel.

Cert este că le recomand tuturor consumatorilor să opteze până în data de 1 iulie. Este simplu de optat la piaţa concurenţială. Piaţa serviciului universal este mai scumpă decât piaţa concurenţială. Dacă nu a optat nici până la 1 iulie pot să opteze oricând. Important este să opteze. Vor găsi oferte pe piaţă, pe comparatorul de la ANRE, oferte care sunt convins că unele vor fi mai bune decât cele actuale.

Este o piaţă liberă, este o piaţă cum trebuia să fie şi în România. Dacă o aveam liberă în urmă cu doi ani de zile şi nu o reglementam, sunt convins că eram departe acum şi ca nivel de ofertare. Pentru că eu m-am uitat pe preţurile care se vindeau anul trecut pentru anul 2020, preţurile futures, contractele care se încheie pe un an de zile - şi nu am văzut absolut nicio modificare de preţ între cei care au cumpărat în anul 2019 pentru 2020, 2020 pentru 2021, cei care cumpără acum pentru 2022. Am văzut o creştere a preţului zilei următoare (piaţa spot - n.r.). Examinând un pic acest lucru am văzut că foarte mulţi furnizori nu şi-au achiziţionat până la sfârşitul anului trecut energia pentru tot anul 2021 pentru consumatorii casnici.

Din diverse motive eu pot să bănui că au crezut că nu se va liberaliza piaţa, că vom da înapoi cu liberalizarea pieţei. Nu s-a întâmplat acest lucru şi evident, neachiziţionându-şi energia producătorilor au cumpărat-o traderii care au scos-o pe piaţa zilei următoare şi aşa a crescut uşor preţul pe piaţa zilei următoare, dar pe piaţa contractelor încheiate anul trecut, cu un an de zile înainte, preţul este acelaşi.

Dacă vă uitaţi şi faceţi şi dumneavoastră o radiografie o să vedeţi că este la fel. Este o tendinţă europeană de creştere a consumului şi de creştere a preţului, atât la energie cât şi la gaze naturale. Asta da, pentru că economia îşi revine. Economia îşi revine şi nu putem compara 2020 cu 2021. 2020 a fost un an de lockdown. Este o cerere de energie şi de gaze naturale mult mai mare ca anul trecut şi evident, când este cererea mai mare decât oferta preţurile cresc, dar sunt convins că va veni şi reglajul. Deci, într-o economie liberă, piaţa se reglează.

Evident, nu pot să fiu nici de acord că piaţa este liberă şi sălbatică şi nu trebuie să existe reguli, ori eu cred într-o piaţă liberă în care toţi respectă anumite reguli şi de aceea, încă o dată, o să-i rog pe cei de la ANRE şi de la Consiliul Concurenţei, să se uite ca toţi să respecte regulile. Nu cred că s-a numit respectare de reguli faptul că nu ţi-ai achiziţionat energia în avans pentru clienţii din portofoliu. Asta nu cred că este o respectare de regulă oricât de mult ar încerca unii să spună că este piaţă liberă şi fiecare face ce vrea şi nici nu cred că este respectare de reguli să ai clienţi în portofoliu să le vinzi energie pe care nu ţi-ai achiziţionat-o, pe care urmează să ţi-o achiziţionezi când vrei tu. Iar nu cred că este o respectare de reguli.

AGERPRES: Credeţi că preţul energiei pentru consumatori este mai mare şi din cauză că furnizorii au jucat prost?

Virgil Popescu: Da, cu certitudine. Au jucat un pic la speculaţie. Nu ştiu ce au câştigat din asta că nu au câştigat mare lucru din asta pentru că până la urmă au cumpărat mai scump şi au trebuit să vândă un pic mai scump, dacă cumpărau mai ieftin vindeau mai ieftin, dar, repet, piaţa se va regla. Ok, a fost o perioadă de tranziţie. Eu sunt optimist că piaţa se va regla şi mă aştept ca acum să cumpere pentru anul viitor energie, în aşa fel încât să avem o predictibilitate a preţului şi oamenii să ştie acest lucru.

AGERPRES: Furnizorii mari de gaze au anunţat creşteri pentru consumatorii care nu şi-au schimbat contractul. De exemplu, Engie şi-a notificat deja clienţii că va fi o scumpire de 25%. Credeţi că este justificată această scumpire?

Virgil Popescu: Am văzut şi eu acest lucru. Este o creştere a consumului la gaz natural şi evident o scădere a producţiei de gaze naturale. Ceea ce s-a făcut anul trecut la gaze, s-a obţinut un preţ foarte bun prin liberalizare. Practic s-a inversat trendul. În România, trebuie să spunem, de anul trecut şi anul acesta lucrurile s-au schimbat. Preţul la gaze naturale şi energie electrică în România este mai mic decât ţările europene, cum este normal să fie. Până acum aveam acest paradox: România era mai scumpă decât Europa. De data asta nu mai este. Acest lucru s-a realizat.

Nu ştiu în ce măsură cei 25% pe care furnizorii anunţă reflectă o creştere a preţului la gaze naturale. Ar trebui să ne uităm la preţul gazului natural de acum faţă de 2019, nu 2020 faţă de 2021, când cu adevărat am avut cele mai mici preţuri, pentru că am avut cele mai mici preţuri la gaz natural, dar şi aici sunt convins că piaţa se va regla.

AGERPRES: Deci este justificată scumpirea?

Virgil Popescu: Eu nu spun că este justificată. Cei care pot să vadă acest lucru, nu ministerul, sunt cei de la ANRE şi Consiliul Concurentei. Este o piaţă liberă, dar anumite costuri trebuie să vadă. Până la urmă ar trebui să se vadă în factură cu cât cumpără gazul şi cu cât vând gazul. Pentru că dacă omul vede şi furnizorul îşi pune transparent: eu cumpăr gazul cu atât şi îl vând cu atât, se va vedea acel adaos comercial pe care îl practică, dacă este un adaos de bun simţ sau este un adaos care nu este de bun simţ.

O să vedem în perioada imediat următoare preţurile de achiziţie şi preţurile de vânzare. În mod normal ar trebui să le afişeze pe factură ca şi informaţie furnizorii pentru că, să ne aducem aminte, anul trecut, când am dat drumul la liberalizare, tot furnizorii spuneau că vor creşte preţurile cu 10-15%. Ele au scăzut. Şi atunci le-am spus: preţurile vor scădea. Şi dacă vă aduceţi aminte am avut un meci aşa public în care le spuneam că vor scădea ei spuneau că vor creşte. Până la urmă am avut dreptate că au scăzut.

Acum nu le spun că vor scădea, dar vreau să văd diferenţele de preţ, vreau să văd şi eu cu cât cumpără şi cu cât vând. Lucrurile sunt transparente şi trebuie să ştie. Este o piaţă liberă, dar nu poate să fie o piaţă speculativă. Sunt adeptul pieţei libere, sunt liberal, dar o piaţă liberă trebuie să respecte nişte reguli.

AGERPRES: Şeful Engie România spunea acum câteva zile că românii trebuie să reducă temperatura în casă de la 23 la 21 de grade, ca să facă o economie de 15%. Sunteţi de acord?

Virgil Popescu: Eu am acasă 23 de grade şi-mi place aşa şi multor români le place aşa. Dacă domnului de la Engie îi place la 21, e liber să stea la 21 de grade. Cred că fiecare ar trebui să-şi stabilească temperatura în casă aşa cum doreşte. Evident, dacă vreau să consum mai puţin, nu mă mai încălzesc aşa de mult.

Dar nu cred că asta este problema. Cred că trebuie să ne uităm la preţul de achiziţie, nu să reducă românii la 21 de grade să ne trezim că factura este aceeaşi, pentru că uite aşa creşte preţul, chiar dacă românii reduc la 21 de grade. Cred că fiecare român şi-a câştigat acest drept să aibă ce temperatură doreşte.

AGERPRES: Guvernul a anunţat că 90% din profitul companiilor de stat va merge la bugetul de stat, apoi aţi spus că exceptaţi două companii: Romgaz şi Nuclearelectrica. De ce?

Virgil Popescu: Eu am avut o discuţie cu premierul Cîţu şi cu ministrul Finanţelor, domnul Nazare, atunci la începutul şedinţei de Guvern când discutam de acel memorandum şi le-am explicat şi mi-au dat dreptate: Romgaz este în plin proces de achiziţie a participaţiei Exxon şi acolo vorbim de sume foarte mari de investit şi nu are rost să luăm acei bani şi apoi să ne împrumutăm, iar Nuclearelectrica are acea investiţie mare - Unităţile 3 şi 4 şi retehnologizarea Unităţii 1 - şi la fel. Mi-au dat dreptate şi referitor la aceste două companii nu cred că e cazul să mărim la 90% procentul de dividende.

La fel, părerea mea este că ar trebui să se procedeze şi la Transelectrica şi Transgaz. Nu sunt în curtea mea Transelectrica şi Transgaz, dar nu putem discuta de energie verde, de reţele de gaz în amestec cu hidrogen, fără investiţii. Ambele companii au de făcut investiţii foarte mari.

AGERPRES: Şi o ultimă întrebare: când va fi listată la bursă Hidroelectrica?

Virgil Popescu: Procedura de listare a Hidroelectrica este suspendată. Acea lege a suspendat listarea pentru o perioadă de doi ani, până în 2022. Noi am aprobat în Guvern un proiect de lege de abrogare a Legii 173, a trecut de Senat şi este în Camera Deputaţilor. Sper să fie aprobată până la finalul acestei sesiuni parlamentare, ca să poată fi reluată procedura de listare.

Repet, de listare, nu de privatizare. De nşpe mii de ori spun acelaşi lucru: în sistemul energetic, statul trebuie să păstreze controlul companiilor strategice. Este vorba de listarea unui pachet de 15%, ceea ce nu afectează controlul statului, iar pentru companie este un lucru bun, pentru că astfel sunt atraşi bani de investiţii, şi este un lucru bun şi pentru capitalizarea bursei de la Bucureşti pentru a creşte interesul investitorilor pe bursă.

AGERPRES: Deci când?

Virgil Popescu: Dacă va fi aprobată în această sesiune parlamentară şi cred acest lucru, vom relua imediat procedura de listare, care va fi finalizată la sfârşitul anului, începutul anului viitor.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.949
Diferența 0.0000
Zi precendentă 4.949
USD
Azi 4.3853
Diferența 0.0000
Zi precendentă 4.3853
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 02-12-2021
EUR flag1 EUR = 4.9490 RON
USD flag1 USD = 4.3853 RON
GBP flag1 GBP = 5.8544 RON
CHF flag1 CHF = 4.7366 RON
AUD flag1 AUD = 3.1350 RON
DKK flag1 DKK = 0.6655 RON
CAD flag1 CAD = 3.4429 RON
HUF flag1 HUF = 0.0134 RON
JPY flag1 JPY = 0.0387 RON
NOK flag1 NOK = 0.4827 RON
SEK flag1 SEK = 0.4799 RON
XAU flag1 XAU = 253.3079 RON
Monede Crypto
1 BTC = 248758.25RON
1 ETH = 19846.82RON
1 LTC = 893.68RON
1 XRP = 4.25RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 1.08% p.a.
ROBOR:
3 luni: 2.66%
6 luni: 2.85%
12 luni: 2.95%
EURIBOR:
3 luni: -0.5730 %
6 luni: -0.5380 %
12 luni: -0.4820 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
Indice Ultima valoare Variatie
BET 12195.61 0.15%
BET-BK 2422.50 0.42%
BET-FI 51272.92 0.89%
BET-NG 809.91 -0.16%
BET-TR 21582.21 0.15%
BET-TRN 21582.21 0.15%
BET-XT 1077.20 0.11%
BET-XT-TR 1905.67 0.11%
BET-XT-TRN 1905.67 0.11%
BETAeRO 983.02 1.84%
BETPlus 1821.69 0.16%
RTL 25804.71 -0.16%

Opinii

Criptomonedele se pregătesc pentru IARNĂ. Află NOI DETALII

Criptomonedele se pregătesc pentru IARNĂ. Află NOI DETALII

 Săptămâna trecută, criptomonedele au...

Avertisment OMS: Interdicțiile de călătorie NU vor opri Omicron

Avertisment OMS: Interdicțiile de călătorie NU vor opri Omicron

Organizația Mondială a Sănătății a lansat un...

Orașul pe care pandemia l-a făcut cel mai scump din lume

Orașul pe care pandemia l-a făcut cel mai scump din lume

Blocajele din lanțurile de aprovizionare și...

Comunicate de presa

Victorie istorică pentru Janina Nectara: Prima bancnotă care afișează o femeie

Succes legendar al campaniei Femei pe Bancnote

De Ziua Națională a României, BNR va lansa...

Bloomberg: Criza energetică din Europa se va agrava odată cu venirea iernii

Asociația Energia Inteligentă are un nou Vicepreședinte

Asociația Energia Inteligentă este bucuroasă...

O nouă investiție de sute de mii de euro
România
România
România
România
România
România
România
România
România
România
România
România
România
România
România
România
România
România
România
România
România
România
România
România

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2021 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt1
YesMy