UE caută soluții de urgență pentru a stopa creșterea facturilor la energie

Simona Haiduc |
Data actualizării: | Data publicării:
Ţările de Jos: Guvernul va plafona preţul energiei de la 1 ianuarie 2023
Ţările de Jos: Guvernul va plafona preţul energiei de la 1 ianuarie 2023

Miniștrii Energiei din țările Uniunii Europene se întâlnesc vineri pentru a analiza un pachet stufost de potențiale măsuri menite, în pragul iernii, să-i protejeze pe cetățeni de creșterea prețurilor la energie.

Un pachet de propuneri înaintate de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, reprezintă baza discuțiilor. Printre acestea se numără plafonarea prețurilor la gazele provenite din Rusia, o taxă pentru centralele electrice care nu folosesc gaze, o reducere a cererii de energie electrică în UE, precum și linii de credit de urgență pentru companiile energetice aflate sub o presiune sporită.

Diplomații UE au declarat că țările UE par să fie, în general, în favoarea unor măsuri care să ofere lichidități companiilor, în timp ce unii membri ai blocului s-au pronunțat, de asemenea, în favoarea reducerii cererii de energie.

Cu toate acestea, celelalte propuneri au creat mai multe divergențe. Plafonarea prețurilor la gazele rusești este o opțiune susținută până în prezent de o minoritate de țări, guvernele exprimându-și îndoielile că aceasta ar contribui la scăderea prețurilor, având în vedere fluxurile scăzute de gaze pe care Rusia le livrează în prezent Europei, scrie publicația Zonebourse.

"Intenția noastră principală este de a reduce prețurile. Un plafon pentru gazul rusesc nu va duce la scăderea prețurilor", a declarat ministrul belgian al Energiei, Tinne Van der Straeten, pentru Reuters. Dar această opțiune este susținută de statele baltice, care susțin că o plafonare a prețurilor la gazele rusești va priva Moscova de venituri pentru a-și finanța activitățile militare din Ucraina.

Citește și Ce a propus UE la criza energetică și ce măsuri sunt aprobate în România

Profesorul Dumitru Chisăliță spune că în spațiul public a apărut în mod triumfător faptul că România a adoptat aceleași măsurile de criză propuse de UE înaintea acesteia (apărând voci care spuneau chiar că UE s-a inspirat din România).

Expertul Dumitru Chisăliță pune față în față propunerile UE și Ordonanța Guvernului și face o scurtă analiză a diferențelor.

1. Reducerea obligatorie a consumului de electricitate la vârf de consum – măsură propusă de UE

În OUG 119 /2022 nu există, nu există nici măcar un cuvânt rătăcit de genul ”eficiență”, ”reducerea consumului”, cu atât mai puțin o măsură în acest sens, care să fie cuprinsă în acest OUG. Totuși să observăm că politicile UE, dacă la gaze vorbesc de reducerea cu 15% a consumului față de consumul mediu a ultimilor 5 ani, indiferent de ora de consum, la energie electrică se vorbește exclusiv de  reducerea / aplatizarea consumului la vârf, atunci când este discrepanță mare între cerere și ofertă care determină explozia prețurilor pe piața de energie, prețuri care sunt ulterior preluate și de alte produse  care se tranzacționează pe piața de energie. (UE a solicitat opțional reducerea consumului anual de gaze cu 15% ca medie a ultimilor 5 ani. Statistic România, va avea anul acesta o reducere a consumului cu 15% față de media ultimilor 5 ani, astfel teoretic am îndeplinit cerința UE.) ...

2. Reglementarea Marjei Comerciale la producatorii de energie cu costuri reduse (energie regenerabila) care fac profituri mari, exceptie fiind profiturile care vor fi reinvestite

3. Supraimpozitarea companiilor de petrol și gaze pentru susținerea companiilor și gospodăriilor.... Citește mai multe AICI

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play
DC Media Group Audience

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.973
Diferența 0.0020
Zi precendentă 4.971
USD
Azi 4.6085
Diferența 0.0193
Zi precendentă 4.5892
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 29-03-2024
EUR flag1 EUR = 4.9730 RON
USD flag1 USD = 4.6085 RON
GBP flag1 GBP = 5.8167 RON
CHF flag1 CHF = 5.0914 RON
AUD flag1 AUD = 2.9924 RON
DKK flag1 DKK = 0.6668 RON
CAD flag1 CAD = 3.3896 RON
HUF flag1 HUF = 0.0126 RON
JPY flag1 JPY = 0.0305 RON
NOK flag1 NOK = 0.4255 RON
SEK flag1 SEK = 0.4316 RON
XAU flag1 XAU = 327.8351 RON
Monede Crypto
1 BTC = 326311.25RON
1 ETH = 16457.18RON
1 LTC = 434.67RON
1 XRP = 2.88RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 5.97% p.a.
ROBOR:
3 luni: 6.05%
6 luni: 6.08%
12 luni: 6.08%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
Indice Ultima valoare Variatie
BET 16928.98 0.59%
BET-BK 3104.20 0.52%
BET-FI 60700.98 0.95%
BET-NG 1217.08 0.61%
BET-TR 35125.60 0.59%
BET-TRN 34315.99 0.59%
BET-XT 1445.33 0.66%
BET-XT-TR 2965.22 0.66%
BET-XT-TRN 2901.75 0.66%
BETAeRO 1084.68 -0.45%
BETPlus 2497.77 0.56%
RTL 37198.07 0.62%

Opinii

Analistul Adrian Negrescu explicând cum stau lucrurile / FOTO: Facebook

Plafonarea prețurilor. Adrian Negrescu: Este doar o măsură de imagine, nimic altceva

Propunere controversată pe masa Executivului:...

Adrian Negrescu

Guvernul a uitat de austeritate (document). Negrescu: Drumul spre recesiune este bătut!

Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere...

Un muncitor instalează o centrală termică / Foto: Freepik

Iti place noua modalitate de votare pe DCBusiness.ro?
POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt2
YesMy - smt4.3.1
pixel