Un pachet de propuneri înaintate de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, reprezintă baza discuțiilor. Printre acestea se numără plafonarea prețurilor la gazele provenite din Rusia, o taxă pentru centralele electrice care nu folosesc gaze, o reducere a cererii de energie electrică în UE, precum și linii de credit de urgență pentru companiile energetice aflate sub o presiune sporită.

Diplomații UE au declarat că țările UE par să fie, în general, în favoarea unor măsuri care să ofere lichidități companiilor, în timp ce unii membri ai blocului s-au pronunțat, de asemenea, în favoarea reducerii cererii de energie.

Cu toate acestea, celelalte propuneri au creat mai multe divergențe. Plafonarea prețurilor la gazele rusești este o opțiune susținută până în prezent de o minoritate de țări, guvernele exprimându-și îndoielile că aceasta ar contribui la scăderea prețurilor, având în vedere fluxurile scăzute de gaze pe care Rusia le livrează în prezent Europei, scrie publicația Zonebourse.

"Intenția noastră principală este de a reduce prețurile. Un plafon pentru gazul rusesc nu va duce la scăderea prețurilor", a declarat ministrul belgian al Energiei, Tinne Van der Straeten, pentru Reuters. Dar această opțiune este susținută de statele baltice, care susțin că o plafonare a prețurilor la gazele rusești va priva Moscova de venituri pentru a-și finanța activitățile militare din Ucraina.

Citește și Ce a propus UE la criza energetică și ce măsuri sunt aprobate în România

Profesorul Dumitru Chisăliță spune că în spațiul public a apărut în mod triumfător faptul că România a adoptat aceleași măsurile de criză propuse de UE înaintea acesteia (apărând voci care spuneau chiar că UE s-a inspirat din România).

Expertul Dumitru Chisăliță pune față în față propunerile UE și Ordonanța Guvernului și face o scurtă analiză a diferențelor.

1. Reducerea obligatorie a consumului de electricitate la vârf de consum – măsură propusă de UE

În OUG 119 /2022 nu există, nu există nici măcar un cuvânt rătăcit de genul ”eficiență”, ”reducerea consumului”, cu atât mai puțin o măsură în acest sens, care să fie cuprinsă în acest OUG. Totuși să observăm că politicile UE, dacă la gaze vorbesc de reducerea cu 15% a consumului față de consumul mediu a ultimilor 5 ani, indiferent de ora de consum, la energie electrică se vorbește exclusiv de  reducerea / aplatizarea consumului la vârf, atunci când este discrepanță mare între cerere și ofertă care determină explozia prețurilor pe piața de energie, prețuri care sunt ulterior preluate și de alte produse  care se tranzacționează pe piața de energie. (UE a solicitat opțional reducerea consumului anual de gaze cu 15% ca medie a ultimilor 5 ani. Statistic România, va avea anul acesta o reducere a consumului cu 15% față de media ultimilor 5 ani, astfel teoretic am îndeplinit cerința UE.) ...

2. Reglementarea Marjei Comerciale la producatorii de energie cu costuri reduse (energie regenerabila) care fac profituri mari, exceptie fiind profiturile care vor fi reinvestite

3. Supraimpozitarea companiilor de petrol și gaze pentru susținerea companiilor și gospodăriilor.... Citește mai multe AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.