Studiul Economic OCDE pentru România 2026: declarațiile premierului

Bolojan_1_
Ilie Bolojan
Ilie Bolojan anunță la lansarea Studiului Economic OCDE pentru România 2026 reducerea deficitului bugetar, reforme pe piața muncii și accelerarea investițiilor.

Premierul Ilie Bolojan a declarat, la lansarea Studiului Economic pentru România 2026 realizat de OCDE, că modelul de creștere economică al României trebuie să se bazeze mai mult pe competitivitate și productivitate, în contextul în care economia intră într-o etapă în care sustenabilitatea devine la fel de importantă ca dezvoltarea.

Ilie Bolojan: România trebuie să își schimbe modelul de creștere economică

Premierul Ilie Bolojan a participat luni la lansarea Studiului Economic pentru România 2026 elaborat de OCDE, eveniment organizat la București în prezența secretarului general al organizației, Mathias Cormann.

Șeful Guvernului a subliniat că raportul OCDE oferă recomandări importante pentru reformele economice ale României și reprezintă un reper pentru stabilitatea economică și modernizarea statului: „Studiul economic pe care îl lansăm astăzi oferă recomandări importante pentru reformele din domeniul fiscal și bugetar, pentru piața muncii și pentru creșterea competitivității economiei. Este un punct de referință pentru stabilitate economică și pentru modernizarea statului.”

Deficitul bugetar trebuie redus treptat

Premierul a precizat că una dintre principalele priorități ale Guvernului rămâne reducerea deficitului bugetar, după nivelurile ridicate din ultimii ani.

Potrivit acestuia, deficitul bugetar a fost de aproximativ 8,7% din PIB în 2024, iar anul 2025 s-a încheiat cu un deficit de 7,7%, sub nivelul estimat de Comisia Europeană.

Pentru 2026, Executivul și-a propus o nouă reducere a deficitului: „Proiectul de buget pentru anul 2026 este unul realist, astfel încât să atingem ținta de deficit de 6,2% la finalul acestui an.”

Creștere economică modestă în următorii ani

Șeful Executivului a arătat că economia României a rezistat șocurilor recente, inclusiv efectelor războiului din Ucraina, însă ritmul de creștere a încetinit temporar.

Estimările prezentate indică:

o creștere economică de aproximativ 0,7% în 2025

o creștere de circa 1% în 2026

Aceste evoluții ar urma să fie susținute în special de investițiile publice și fondurile europene.

Guvernul vrea mai mulți oameni activi pe piața muncii

Ilie Bolojan a subliniat că presiunile demografice și deficitul de forță de muncă obligă România să adopte măsuri pentru creșterea participării pe piața muncii.

Premierul a menționat că în anumite domenii vârsta de pensionare ar trebui crescută treptat: „Este nevoie să creștem treptat vârsta de pensionare în domeniile în care astăzi se iese foarte devreme la pensie, uneori chiar la 48-50 de ani, pentru a avea mai mulți oameni activi și un sistem de pensii sustenabil pe termen lung.”

Investiții și digitalizare pentru creșterea competitivității

Potrivit premierului, creșterea competitivității economiei depinde de reducerea costurilor pentru companii și de modernizarea administrației publice.

Guvernul urmărește simplificarea procedurilor administrative pentru companii, reducerea birocrației, accelerarea digitalizării serviciilor publice.

În paralel, România accelerează investițiile finanțate din fonduri europene, în special în infrastructura de transport și modernizarea rețelelor electrice, domenii care influențează direct competitivitatea economiei.

Aderarea României la OCDE, obiectiv pentru 2026

Premierul a reamintit că România se află într-un stadiu avansat al procesului de aderare la OCDE.

Până în prezent, România a parcurs 23 de comitete ale organizației, iar două evaluări mai trebuie finalizate pentru încheierea procesului: „Sper că împreună, în următoarele luni, reușim să parcurgem și aceste etape.”

Potrivit lui Ilie Bolojan, aderarea la OCDE nu este doar un obiectiv politic, ci un instrument pentru modernizarea economiei și pentru creșterea competitivității României.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
x close