Navele fantomă ale petrolului ascund un pericol uriaș. Americanii au găsit ceva alarmant la bord

Flota fantomă folosită pentru petrol sancționat din Rusia și Iran ascunde riscuri cibernetice majore, potrivit WSJ.

Flota fantomă a petrolului, pericol uriaș pe mare. Navele pot fi controlate de la distanță, iar riscul de explozie sau deversare crește

Navele care transportă petrol sancționat din Rusia și Iran nu sunt doar o problemă de încălcare a sancțiunilor internaționale. Ele devin, potrivit unor informații publicate de The Wall Street Journal, și un risc major de securitate cibernetică, de mediu și de siguranță pentru echipaje. Echipele cibernetice ale Gărzii de Coastă americane au descoperit la bordul unor astfel de petroliere sisteme informatice vulnerabile, aplicații de control de la distanță, software piratat infectat cu malware și mecanisme digitale folosite pentru falsificarea identității și poziției navelor.

Ce au găsit americanii la bordul navelor din flota fantomă

Potrivit The Wall Street Journal, descoperirile au fost făcute de echipe specializate ale Gărzii de Coastă americane, care au urcat la bordul unor petroliere suspectate că fac parte din așa-numita „flotă fantomă”. Este vorba despre nave folosite pentru transportul petrolului sancționat, în special din Rusia și Iran, operate prin rețele obscure de proprietari, intermediari și administratori.

După ce forțe americane de elită preiau controlul asupra unei nave, urmează o etapă mai puțin spectaculoasă, dar extrem de importantă: verificarea infrastructurii digitale. Echipele cibernetice sunt coborâte pe navă cu echipamente tehnice și computere, pentru a analiza sistemele informatice ale petrolierului.

Raportul consultat de The Wall Street Journal arată că multe dintre aceste nave evită inspecțiile fizice și verificările digitale care sunt obișnuite pentru petrolierele legitime care transportă mărfuri periculoase. În locul unor sisteme sigure și verificate, anchetatorii au găsit o combinație riscantă de echipamente conectate permanent la internet, programe de acces de la distanță și aplicații vulnerabile.

Nave conectate permanent la internet și controlate de la distanță

Una dintre cele mai îngrijorătoare descoperiri este folosirea unor aplicații precum AnyDesk și TeamViewer, instalate permanent la bord. Aceste programe permit administratorilor sau operatorilor aflați la distanță să se conecteze la sistemele navei fără ca cineva să fie prezent la stația de lucru.

În mod normal, accesul de la distanță pe o navă care transportă zeci de milioane de galoane de țiței ar trebui să fie strict controlat. În cazul acestor petroliere, însă, sistemele par să fi fost configurate tocmai pentru a permite intervenția din exterior. Potrivit raportului citat de WSJ, pe cel puțin o navă, administratorii au încercat să șteargă de la distanță date aflate la bord după ce americanii au urcat pe vas.

Contraamiralul Jason Tama, șeful Cyber Command din cadrul Gărzii de Coastă americane, a declarat pentru The Wall Street Journal că autoritățile știau de ani de zile că flota fantomă prezintă riscuri fizice, deoarece folosește nave vechi și prost întreținute. Ceea ce nu era cunoscut până la aceste verificări era nivelul riscurilor cibernetice de la bord.

Problema este cu atât mai gravă cu cât aceste vulnerabilități nu afectează simple sisteme administrative. Unele computere infectate sau nesigure pot fi conectate la sisteme operaționale și de navigație, ceea ce ridică riscuri directe pentru controlul navei.

Software piratat, malware și risc de explozie

Echipele americane au descoperit și software piratat folosit pentru managementul operațiunilor sau pentru navigație. Unele dintre aceste programe erau infectate cu malware. Pentru o navă comercială obișnuită, o astfel de vulnerabilitate ar fi deja gravă. Pentru un petrolier încărcat cu țiței volatil, riscul este mult mai mare.

Un petrolier transportă cantități uriașe de combustibil, iar atmosfera din rezervoare trebuie controlată cu atenție pentru a preveni acumularea de vapori inflamabili. Orice defecțiune, manipulare sau atac asupra sistemelor tehnice poate amplifica riscul de incendiu, explozie sau deversare de petrol.

Jason Tama a explicat că autoritățile americane au fost îngrijorate inclusiv pentru siguranța propriilor oameni urcați la bord, pentru că rețelele navelor puteau fi compromise sau chiar transformate într-un risc operațional.

Cu alte cuvinte, flota fantomă nu este periculoasă doar pentru că transportă petrol sancționat. Este periculoasă pentru că multe dintre aceste nave par să funcționeze la limita minimă a siguranței, cu sisteme vechi, întreținere precară și infrastructură digitală vulnerabilă.

Cum își falsifică navele identitatea și poziția

Un alt element important descoperit de echipele americane ține de manipularea identității digitale a navelor. Unele petroliere aveau mai multe dispozitive AIS, sistemul automat de identificare prin care navele transmit numele, poziția, cursul și alte informații către autorități și către celelalte vase.

Într-un caz, anchetatorii au găsit un comutator care permitea echipajului să schimbe electronic numele navei. Practic, era echivalentul digital al vopsirii numelui de pe corpul vasului.

Contraamiralul David Barata, adjunct pentru operațiuni, politici și capabilități în cadrul Gărzii de Coastă americane, a explicat că proprietarii navelor din flota fantomă folosesc uneori nume ale unor nave dezmembrate, aflate deja în registre istorice, pentru a crea impresia că vasul respectiv există legitim în sistem.

Au fost găsite și cabluri Ethernet modificate, lipite manual la porturile sistemelor AIS, folosite pentru a introduce date false de localizare. În plus, echipele americane au descoperit la bord ghiduri care explicau metode de falsificare a informațiilor GPS.

Barata a dat exemplul unei nave care apărea electronic ca fiind în Curaçao, deși în realitate se afla în largul Venezuelei și participa la operațiuni de transfer de petrol de pe o navă pe alta.

Flota fantomă se ascunde la vedere

Potrivit oficialilor americani, aceste metode arată că navele nu ajung accidental în comerțul cu petrol sancționat, ci sunt construite și administrate pentru activități ilicite. Michelle Wiese Bockmann, analist senior de intelligence maritim la Windward AI, a declarat pentru WSJ că informațiile publicate susțin concluzia că aceste petroliere sunt concepute pentru a evita controalele și sancțiunile.

Flota fantomă a crescut puternic în ultimii ani, pe fondul sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei și Iranului. Aceste nave transportă petrol către cumpărători dispuși să ocolească restricțiile, folosind firme-paravan, schimbări frecvente de pavilion, dezactivarea sistemelor de urmărire, transferuri în larg și identități false.

Riscul este dublu. Pe de o parte, veniturile din petrol pot alimenta regimuri sancționate. Pe de altă parte, navele folosite în aceste operațiuni pot produce accidente majore, mai ales dacă sunt vechi, prost întreținute și vulnerabile la atacuri cibernetice.

Strâmtoarea Ormuz și riscul revenirii pe piață a unor petroliere blocate

The Wall Street Journal notează că, în contextul în care SUA și Iranul s-ar afla aproape de semnarea oficială a unui acord pentru încheierea războiului și redeschiderea Strâmtorii Ormuz, zeci de nave ale flotei fantomă blocate în zona Golfului Persic ar putea relua comerțul ilicit.

Această perspectivă îngrijorează autoritățile americane, pentru că ar însemna revenirea pe mare a unui număr mare de petroliere care pot fi considerate adevărate bombe cu ceas. Ele nu sunt doar greu de urmărit, ci și greu de controlat în caz de incident.

Pentru piețele energetice, redeschiderea unor rute maritime importante poate însemna presiune mai mică pe prețuri. Pentru autoritățile maritime, însă, reluarea activității acestor nave înseamnă mai multe riscuri de accidente, deversări și incidente de securitate.

Presiune internațională asupra petrolierelor suspecte

Statele Unite au intensificat, din decembrie, presiunea asupra flotei fantomă, iar alte state occidentale au început să acționeze mai ferm. Potrivit WSJ, Franța, Marea Britanie și Germania au blocat sau sechestrat nave suspectate că transportau petrol rusesc. Într-un caz recent, Royal Marines au urcat la bordul unui petrolier aflat în Canalul Mânecii.

Oficialii americani speră că publicarea acestor informații despre vulnerabilitățile digitale și metodele de evitare a urmăririi va determina și alte state să intervină mai decisiv.

David Barata a spus că presiunea internațională poate forța operatorii acestor nave să îmbunătățească starea vaselor și să respecte mai strict legislația și convențiile internaționale. El a subliniat că oceanul este mare, dar porturile în care petrolul este livrat sunt cunoscute. Prin urmare, o acțiune coordonată ar putea reduce riscul unui dezastru ecologic și, în același timp, ar putea limita comerțul cu petrol sancționat.

De ce contează pentru Europa și pentru piețele de energie

Pentru Europa, problema flotei fantomă nu este una îndepărtată. O parte dintre navele implicate în transportul petrolului sancționat traversează sau se apropie de rute maritime esențiale pentru comerțul european. Un accident major în apropierea coastelor europene ar putea provoca pagube de mediu uriașe, costuri de intervenție ridicate și perturbări în aprovizionare.

În același timp, existența unei flote paralele, greu de monitorizat, complică aplicarea sancțiunilor și face mai dificilă evaluarea reală a fluxurilor de petrol rusesc sau iranian pe piața globală.

Descoperirile Gărzii de Coastă americane arată că flota fantomă nu mai poate fi privită doar ca o problemă de sancțiuni sau comerț ilegal. Ea devine o problemă de securitate maritimă, de securitate cibernetică și de protecție a mediului. Iar un petrolier vechi, vulnerabil digital și încărcat cu țiței poate fi suficient pentru a transforma o operațiune ascunsă într-un dezastru vizibil de la mii de kilometri distanță.