Zona recordurilor negative 

Și ce ne interesează pe noi, oamenii de rând? ”Inflația, situația creditării, problemele de zi cu zi ale românilor, care sunt legate de încălzire, de facturile la utilități, de lucrurile care contează cu adevărat. Ceea ce s-a întâmplat ieri, în cadrul acestui prim tur de scrutin a venit ca un adevărat tsunami generat mai ales de inflație, cea mai mare din Europa și care a scos oamenii în stradă disperați să găsească o soluție în rândul altor partide, altor formațiuni, altor așa-ziși exponenți ai unor noi soluții, alternativă la coaliția lui Nicu și Marcel, care ne-a dus, din păcate, în zona recordurilor negative. 

Vorbim numai de miliarde de euro 

Să nu uităm un lucru esențial: suntem țara cu cel mai ridicat deficit bugetar din Europa, în momentul de față, un deficit istoric pentru România, ce depășește 25 de miliarde de euro, avem cea mai mare datorie publică din istoria României și vom ajunge, probabil, la 1000 de miliarde de lei la finalul anului, avem cel mai mare împrumut făcut vreodată în istoria României - 47 de miliarde de euro împrumutați în acest an. Iar asta dincolo de recordul pe care îl știm cu toții legat de creșterea prețurilor: cele ample creșteri de prețuri din Europa pentru a noua lună la rând. Suntem campioni europeni inclusiv la acest capitol”, a punctat interlocutorul jurnalistului Mihai Ciobanu. 

Condiții economice tot mai precare

Adrian Negrescu crede că ”oamenii au simțit toate acestea pe pielea lor, motiv pentru care au lăsat totul deoparte și au ieșit la vot”. Analistul financiar spune că acum se caută tot felul de explicații din partea analiștilor ”cum că boții, cum că Rusia, cum că nu știu cine ar fi determinat, practic, această ascensiune a domnului Georgescu, mai ales, dar și a celorlalte partide care nu făceau parte din coaliția guvernamentală. Dar nu aceste influențe nu le-au pus oamenilor ștampila în mână și le-au arătat cu cine să voteze. Oamenii s-au dus la vot și au votat în special din cauza acestor condiții economice care sunt din ce în ce mai precare în România”, a apreciat Adrian Negrescu. 

La limita răbdării și a sărăciei 

El a făcut referire la un recent studiu, potrivit căruia salariul minim în România, care este undeva la 2300 de lei, nu ajunge nici măcar pentru un trai minim, în condițiile în care pentru o viață decentă un român are nevoie de 4000 de lei în momentul de față. ”Am ajuns la limita răbdării, la limita sărăciei, iar ce s-a întâmplat ieri din punct de vedere electoral reflectă, din punctul meu de vedere, temerile românilor legate de situația financiară dificilă în care se află România”, a subliniat expertul. 

Aceasta este dovada 

În opinia lui, votul de duminică a fost unul de disperare: ”haideți să vedem ce ne oferă ceilalți, pentru că ne-am obișnuit cu PSD și PNL”, care au dus, practic, România pe buza prăpastiei. ”Iar dovada cea mai clară este temerea din ce în ce mai mare a investitorilor legate de situația din România, lucru demonstrat inclusiv de faptul că Bursa de la București a deschis astăzi și se menține pe un minus pe toți indicii importanți. Vedem titlurile de stat la 10 ani care au cea mai mare dobândă din ultimii doi ani de zile, semne că investitorii sunt îngrijorați de ceea ce se întâmplă la București. Este ca un fel de bomboană pe coliva economică această criză politică în care am intrat și despre care știam că se va întâmpla, pentru că politicienii nu au venit cu planuri concrete, nu au venit cu discuții concrete care să-i determine pe oameni să creadă în promisiunile lor legate de salarii, de exemplu”, a spus Adrian Negrescu.

Află despre ce se va întâmpla cu leul în perioada următoare, cu proiectele derulate, cu IMM-urile și, în general, cu mediul de afaceri. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.