Inițiată Sebastian Burduja, legea urmărește să elimine obstacolele administrative și juridice care împiedică dezvoltarea rapidă a capacităților de producție și stocare a energiei din surse regenerabile.

Proiectul propune modificări importante ale trei acte normative esențiale: Legea fondului funciar nr. 18/1991, Legea privind autorizarea lucrărilor de construcții nr. 50/1991 și Legea urbanismului nr. 350/2001.

Ce se schimbă: derogări pentru terenuri agricole și construcții energetice

Una dintre cele mai relevante modificări vizează regimul juridic al terenurilor agricole. Propunerea permite utilizarea terenurilor de calitate inferioară (clasele III, IV și V, extravilane) pentru construcția de centrale regenerabile și facilități de stocare a energiei, cu condiția obținerii autorizației de construire și a avizului de scoatere din circuitul agricol.

Totodată, proiectele de energie regenerabilă (inclusiv cele de stocare și infrastructura auxiliară, cum ar fi stații de transformare, invertoare sau cabluri) vor putea fi autorizate fără elaborarea prealabilă a planurilor urbanistice zonale (PUZ) sau de detaliu (PUD), chiar dacă sunt amplasate în extravilan.

Derogări de la regulamentele urbanistice – construcții permise și fără PUZ

O altă modificare propusă elimină obligația conformării cu documentațiile de urbanism existente pentru acest tip de investiții. Astfel, dreptul de construire pentru parcurile solare, eoliene sau unitățile de stocare va putea fi acordat inclusiv în lipsa unui PUZ aprobat, măsură care ar reduce semnificativ timpul de autorizare.

Beneficii economice și strategice

Inițiatorul argumentează că aceste schimbări sunt esențiale pentru ca România să-și îndeplinească angajamentele asumate la nivel european privind reducerea emisiilor de carbon și creșterea ponderii energiei verzi. Legea este aliniată cu prevederile Directivei UE RED III, care impune statelor membre să acorde prioritate proiectelor de energie regenerabilă în procesele de autorizare.

Conform expunerii de motive, facilitarea acestor investiții va contribui la:

• consolidarea securității energetice a României;

• atragerea de capital privat și reducerea dependenței de importuri energetice;

• stimularea economiei locale și crearea de noi locuri de muncă, în special în zone rurale;

• creșterea competitivității IMM-urilor din sectorul energetic și conexe.

După analiza din comisia senatorială de specialitate, proiectul va urma procedura legislativă obișnuită, cu vot în plenul Senatului și ulterior în Camera Deputaților, care este for decizional. Dacă va fi adoptată, legea ar putea intra în vigoare înainte de sfârșitul anului 2025.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.