Prețul energiei în România comparat cu Europa: datele unei zile fără vânt

Producția internă: mix echilibrat, dar fără „vârfuri” regenerabile

România a produs marți, 30 decembrie 2025, la ora 14:03, un total de 6.570 MW, potrivit datelor operative din sistemul energetic. Structura producției arată un mix relativ echilibrat, dar fără aporturi spectaculoase din surse regenerabile variabile, în special eolian.

Cea mai mare contribuție a venit din hidrocarburi, cu 1.726 MW, reprezentând peste un sfert din producția totală. Nuclearul a asigurat 1.290 MW, în timp ce hidroenergia a contribuit cu 1.218 MW, un nivel bun pentru sezonul rece, dar sub potențialul maxim al sistemului hidro.

Producția din fotovoltaic s-a situat la 820 MW, influențată de intervalul orar și de condițiile meteo, iar eolianul a livrat doar 740 MW, sub așteptările pentru această perioadă a anului. Cărbunele a revenit la 718 MW, confirmând rolul său de rezervă în momentele în care regenerabilele nu livrează suficient. Biomasa și instalațiile de stocare au avut contribuții marginale.

Citește și: Veste bună. Schema de sprijin pentru energie continuă până la finalul lui 2026

Consumul și presiunea pe sistem

La acest nivel de producție, sistemul energetic românesc funcționează aproape de echilibru, dar fără surplusuri consistente care să permită exporturi masive. Consumul intern rămâne ridicat, specific sezonului de iarnă, iar lipsa unui vânt constant limitează capacitatea României de a deveni exportator net pe termen scurt.

Harta rețelei de transport arată diferențe semnificative între zone, cu încărcări ridicate în est și sud-est, acolo unde se concentrează atât consumatori mari, cât și fluxuri transfrontaliere. Capacitatea totală de interconectare a României se ridică la 4.530 MW, cu legături active către Ungaria, Serbia, Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina, însă disponibilitatea efectivă pentru export depinde de situația internă și de prețurile din regiune.

Export sau import? O balanță sensibilă

În contextul unei producții eoliene modeste, România nu reușește să genereze un excedent confortabil. În astfel de zile, fluxurile transfrontaliere pot oscila rapid între export și import, în funcție de prețurile din piețele vecine și de necesitățile interne de echilibrare.

Fără vânt puternic și constant, România devine mai degrabă un jucător de echilibru regional decât un furnizor major de energie, chiar dacă infrastructura de transport ar permite acest lucru.

Prețurile: România, peste media Europei Centrale și de Nord

Pe piețele europene, prețurile energiei electrice au înregistrat, în general, scăderi față de ziua precedentă. România s-a situat la 97,50 euro/MWh, în scădere cu 9%, dar rămâne peste nivelurile din multe state din Europa Centrală și de Nord.

Prin comparație, Germania a avut un preț de 87,76 euro/MWh, Franța de 84,37 euro/MWh, iar Polonia de 83,46 euro/MWh. În nordul Europei, prețurile au coborât semnificativ, cu valori foarte scăzute în Finlanda, Suedia și unele zone din Norvegia, unde energia hidro și eoliană abundentă a tras prețurile în jos până la niveluri de 30–40 euro/MWh sau chiar sub acest prag în anumite intervale.

Diferența de preț arată clar dezavantajul României în zilele cu producție eoliană slabă: fără vânt, costul marginal este dictat de hidrocarburi și cărbune, surse mai scumpe decât hidro sau eolianul din nordul Europei.

De ce contează vântul mai mult decât pare

Situația din 30 decembrie confirmă o realitate structurală a sistemului energetic românesc: rentabilitatea și competitivitatea depind tot mai mult de regenerabilele variabile, în special de eolian. La o producție de doar 740 MW din vânt, România pierde nu doar energie ieftină, ci și șansa de a exporta la prețuri avantajoase către piețe mai scumpe din regiune.

În zilele cu vânt de 8–9 m/s la nivelul turbinelor, producția eoliană poate depăși lejer 2.000 MW, schimbând complet balanța: România devine exportator net, iar prețurile interne scad vizibil. Fără acest aport, sistemul rămâne funcțional, dar mai scump și mai puțin competitiv.