Prețul benzinei/motorinei, problemă infinit mai mare pentru români decât prețul gazelor și energie

DCBusiness Team / 21 iun, 13:06
Combustibilii sunt cea mai mare problemă a românilor la ora actuală
Combustibilii sunt cea mai mare problemă a românilor la ora actuală

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, face o radiografie a stării actuale a situației prețurilor la benzină, motorină și gaze naturale.

În urmă cu 6 luni atrăgeam atenția că “în anul 2022 se întrevede o tendință de creștere a prețului benzinei/motorinei, care va fi o problemă infinit mai mare pentru români decât creșterea prețului la gaze și energie, și lipsa unor măsuri luate din timp din partea autorităților de diminuare a acestora, așa cum s-a întâmplat în cazul energiei electrice și a gazelor, va creea mari probleme”. Așa cum s-a întâmplat întotdeauna, autoritățile române se miră astăzi de ceea ce era evident de acum 6 luni “a crescut prețul la pompă”. 

Încercăm o radiografie a situației pentru a identifica cauzele și de aici soluțiile reale, care să ajute români.

Situația actuală a României:

a) România este o țară care conform INS în anul 2021 a consumat 13.853,1 mii tone produse petroliere (țiței brut rafinat în România și produse petroliere rafinate importate din alte țări), fiind dependentă în proporție de 78% de importuri 

Sursa INS

b) Importurile de produse petroliere brute au fost realizate în anul 2021 de către 3 mari companii care dețin și rafinării în România:

i. Rompetrol – care importă țiței din Kazakhstan, 3.482 mii toe, țiței adus prin conducta rusească (care traversează teritoriul rusesc prin conducta rusească Caspian Pipeline Consortium - CPC, până la portul Novorossiysk-Rusia de unde traversează Marea Neagră cu vapoare  până în Portul Constanța) 

ii. Lukoil – care importă țiței rusesc, 2,298 mii toe, (parțial țițeiul este adus prin prin conducta rusească CPC, până la portul Novorossiysk de unde traversează Marea Neagră până în Portul Constanța) 

iii. OMV Petrom – care importă țitei  din Rusia și din țări din afara Rusie, 1.044 mii toe, țiței adus prin conducta ruseasca (care traversează teritoriul rusesc - CPC, până la portul Novorossiysk – Rusia de unde traversează Marea Neagră până în Portul Constanța) 

Caspian Pipeline Consortium - conducta care transportă țițeiul Kazakh prin Rusia către Marea Neagră
 

c) Importurile de țiței brut din Federația Rusa a fost în anul 2021 la un nivel de cca 20% din total țiței important în România,

d) Importurile de țiței brut care a ajuns în România în anul 2021 în proporție de 85% au traversat Federația Rusă prin conducta CPC până la portul Novorossiysk – Rusia, de unde a traversat Marea Neagră până în Portul Constanța,

 e) Importurile de produse petroliere rafinate sunt în proporție de 26% din țări UE, 9% din țări non UE din Europa și 65% din țări din fosta URSS,

 f) Capacitatea de rafinare a țițeiului în România este asigurată prin 3 rafinării care în anul 2021 au prezentat următoarea capacitate de rafinare,

 i. Lukoil – capacitate 2,4 mil to, din care gradul de încărcare în anul 2021 a fost de 96%,

 ii. Petrobrazi OMV Petrom – capacitate 4,5 mil to, din care gradul de încărcare în anul 2021 a fost de 97%,

 iii. Rompetrol – capacitate 6 mil. T din care gradul de încărcare în anul 2021 a fost de 58%,

Analizând datele statistice prezentate mai sus, se pot trage câteva concluzii privind situația reală privind Securitatea alimentării cu produse petroliere a României, în contextul sancțiunilor impuse Federației Ruse:

⦁ Oprirea livrărilor prin conducta CPC, din Federația Rusă (pe motive tehnice sau de orice alta natură) care aduce 85% din țițeiul care se prelucrează în România, ar putea crea o criză a combustibilului în România (după epuizarea stocurilor strategice), practic ar scoate de pe piață 42% din necesarul de produse petroliere,

⦁ Dacă s-ar adăuga la această situație și oprirea importurilor de produse petroliere care ajunge în România din alte țări din UE, care prelucrează țiței rusesc supus embargoului, am mai adăuga scoaterea de pe piață a încă 7% din necesarul de produse petroliere. Astfel, există riscul ca România în urma embargoului aplicat Rusiei să rămână fără jumătate din necesarul de benzină/motorină,

⦁ Capacitatea de rafinare a României este de 12.9 mil T (din care 2,4 mil T a unei companii rusești care încă funcționează, chiar în condițiile embargoului impus) în condițiile în care consumul este de 13,8 mil to. Această situație creează o altă vulnerabilitate la adresa securității României,

⦁ Alternativa ca țițeiul Kazah să ajungă în Romania în situația opririi livrărilor de Federația Rusă prin CPC, este că acesta să fie transportat cu vaporul de la Tenghiz (Kazakhstan) la Baku (Azerbaijan) și de acolo pe conducte până la Batumi (Georgia) și ulterior pe Marea Neagră la Constanța. Această rută are dezavantajul capacității reduse de transport disponibile, logistica insuficientă la Batumi. Important de menționat câ în urmă cu o lună KazTransOil a început transportul de țiței pe Marea Caspică plecând din portul Kazah Tenghiz, probabil anticipând posibiltatea închiderii CPC. Această rută necesită timp pentru a se dezvolta, dar mai ales vine cu riscuri suplimentare și costuri de transport mai mari.

Alternativa transportului țițeiului Kazakh la conducta Caspian Pipeline Consortium

În contextul efectelor cauzate de războiului din Ucraina și mai ales de sancțiunile impuse Federației Ruse, există și preocupări tot mai mari cu privire la posibilele riscuri de aprovizionare și exercită o presiune tot mai accentuată asupra sistemului logistic din UE și din România. Astfel, contextul din Marea Neagră și variantele de aprovizionare limitate la momentul actual sunt elemente care pot contribui la penurie de produse petroliere în viitor. În acest context, extrem de complicat, o plafonare a prețurilor la combustibil, ar determina limitarea acțiunilor realizate de către importatorii de țiței și ar arunca România într-o penurie de țiței și ar crea probleme mari cu disponibilitatea de produse petroliere în stații 

O analiză a estimărilor costurilor pentru produsele petroliere de la pompă, arată că față de aceeași zi din anul 2021, prețul la pompă este mai mare cu 63%, această creștere are la bază câteva considerente:

⦁ Creșterea cotațiilor țițeiului cu 64%, față de cotațiile din aceeași zi a anului 2021

⦁ Creșterea cursului valutar leu/USD cu 14%, față de cotațiile din aceeași zi a anului 2021

⦁ Creșterea  costurile de transport maritim al țițeiului în Marea Neagră, acesta a crescut cu peste  500%

⦁ Creșterea costurilor cu asigurările pentru navele care circulă în Marea Neagră cu peste 600%

⦁ Creșterea costurilor de rafinare cu cca 30%

⦁ Creșterea costurilor de furnizare cu cca 100% 

⦁ Creșterea accizei percepute de stat cu 3%

⦁ Creșterea cotei TVA perceput de stat urmare a creșterii bazei de aplicare cu 63%

Măsurile pe care România le ar putea lua pentru a combate actuala situație din benzinării, dar mai ales posibilele efecte în securitatea energetică a României, trebuie astfel gândite încât să nu ajungem în situația mult mai rea decât ne găsim în prezent și anume să ajungem în situația lipsei efective a carburanților la pompă. Una dintre măsurile care ar face mult mai rău, decât bine este plafonarea prețului la pompă. Ar fi momentul în care unele companii din România ar reduce eforturile uriașe pe care le fac în momentul de față pentru a găsi soluții să aducă țiței din alte părți ale lumii decât din Federația Rusă, respectiv folosind infrastructura rusească.

Urmărind cotațiile benzinei în anul 2022 putem să observăm că acestea au crescut cu 75%, mai mult decât dublu față de creșterea de preț din România. În același timp trebuie să observăm că statul a profitat din plin de pe urma acestei creșteri, banii încasați din TVA în acest an, din vânzarea benzinei crescând cu 40%.

În ceea ce privește cotațiile motorinei, în anul 2022 putem să observăm că acestea au crescut cu 80%, mai mult decât dublu față de creșterea de preț din România. În același timp trebuie să observăm că statul a profitat din plin de pe urma acestei creșteri, banii încasați din TVA în acest an din vânzarea motorinei crescând cu 40%.

În fapt evoluția cotațiilor produselor petroliere este acțiunea care determină prețul la benzină și motorină, la nivelul pieței europene, preț care prezintă o volatilitate superioară prețului țițeiului urmare a dificultății accesării unor rute de transport, urmare a războiului din Ucraina și închiderea neprogramată a două mari rafinării europene.

Statul în cazul combustibililor, la fel ca și în cazul gazelor și energiei electrice, este cel mai mare câștigător urmare a scumpirilor. Concret, Statul a câștigat suplimentar față de perioada similară a anului trecut (primele 6 luni din anul 2022), 600 mil euro din scumpirea benzinei și a motorinei la pompă. Firmele care vând combustibil probabil au câștigat suplimentar față de perioada similară a anului trecut, estimativ a zecea parte din cât a câștigat suplimentar statul.

În aceste condiții consider ca era normal să se inițieze măsuri încă de la începutul anului 2022, astfel încât aceste câștiguri suplimentare față de anul trecut să fie împărțite consumatorului român. În situația în care acești bani suplimentari, încasați fără nici un efort, erau da-ți .consumatorilor, prețul ar fi fost în prezent la un nivel de 7.3 -  7.4 lei/l. 

Având în vedere riscurile care vor influența securitatea aprovizionării cu combustibil a României, dar și nivelul prețurilor din România:

- sancțiunile adoptate de UE asupra Rusiei (din toamnă Bulgaria și Ungaria vor putea vinde produsul doar la nivel național), determinând ca România să rămână fără o parte din produsele petroliere care proveneau din aceste țări,
- dependența României de 78% importurile de țiței și produse petroliere (mare parte din Federația Rusă) creează un risc mare atât asupra securității aprovizionării României, dar și o volatilitate mare a prețului la orice incident internațional în zona țițeiului,

- rutele alternative la CPC de aprovizionare cu țiței sunt foarte limitate și cu impact mare în preț (Georgia, Turcia, Bazinul Mediteranean), dar care probabil vor ajunge în viitor să fie accesate și se vor reflecta în creșteri de preț pentru benzină și motorină,

- creșterea prețului la asigurările navelor din Marea Neagră se va menține și în viitor urmare a războiului din zona și a minelor în derivă din Marea Neagră

- în contextul efectelor cauzate de războiului din Ucraina există și preocupări tot mai mari cu privire la posibilele eșecuri de livrare a țițeiului în portul Constanța.

- oprirea neprogramată a două mari rafinării din Europa, va determina creșterea cererii de produse petroliere din zonele adiacente și implicit o creștere a prețului benzinei și motorinei, 

- Ucraina este dispusă să preia toate cantitățile excedente din piață la preț mult peste piața din zona, fapt ce va crea un alt factor de creștere a prețului benzinei și motorinei,

- odată cu pachetul de sancțiuni impuse Federației Ruse,  România va importa produse non rusești care sunt mult mai costisitoare, previzunile AEI arată că în viitorul apropiat prețul benzinei și al motorinei va crește cel puțin până la nivelul cotaților pentru aceste produse, respectiv peste 11 lei/l la motorină și peste 10 lei/l la benzină.

Măsurile care se impun sunt: diminuarea TVA și acciza la combustibili, de a limita marjele comerciale la furnizori, de a întreprinde o puternică campanie de Diplomație Energetică pentru accesarea noilor surse și rute de transport țiței, de a dezvolta un Plan pentru situații de urgență pentru consumatorii protrejați. Alternativa populistă de Plafonare a Prețului echivalează cu instalarea în câteva luni a penuriei combustibililor în România.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9448
Diferența -0.0013
Zi precendentă 4.9461
USD
Azi 4.7348
Diferența 0.0062
Zi precendentă 4.7286
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 05-07-2022
EUR flag1 EUR = 4.9448 RON
USD flag1 USD = 4.7348 RON
GBP flag1 GBP = 5.7408 RON
CHF flag1 CHF = 4.9342 RON
AUD flag1 AUD = 3.2560 RON
DKK flag1 DKK = 0.6647 RON
CAD flag1 CAD = 3.6859 RON
HUF flag1 HUF = 0.0124 RON
JPY flag1 JPY = 0.0349 RON
NOK flag1 NOK = 0.4787 RON
SEK flag1 SEK = 0.4592 RON
XAU flag1 XAU = 274.8111 RON
Monede Crypto
1 BTC = 95502.15RON
1 ETH = 5418.93RON
1 LTC = 244.65RON
1 XRP = 1.54RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 2.65% p.a.
ROBOR:
3 luni: 6.55%
6 luni: 6.67%
12 luni: 6.80%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
Indice Ultima valoare Variatie
BET 12368.83 -0.05%
BET-BK 2253.26 -0.01%
BET-FI 50458.72 0.70%
BET-NG 942.79 -0.03%
BET-TR 23447.25 -0.05%
BET-TRN 23362.19 -0.05%
BET-XT 1078.28 0.01%
BET-XT-TR 2030.42 0.01%
BET-XT-TRN 2023.76 0.01%
BETAeRO 904.57 -0.70%
BETPlus 1844.48 -0.08%
RTL 27554.36 -0.19%

Opinii

Virgil Popescu / Foto: gov.ro

Lui Virgil Popescu i-au murit lăudătorii

Cu mare greutate și pe ultima sută de metri,...

Mircea Coșea / Foto: Arhivă

Mircea Coșea: ”Suntem o țară de 50 de bani. O spun cu durere!”

Mircea Coșea și-a exprimat opinia față de...

Dar trebuie să privim și partea plină a paharului, adică tot e bine că s-au mai luat niște decizii

Ce spun românii despre măsurile Guvernului. Avem răspunsurile

Sunt românii mulțumiți de măsurile adoptate de...

Thailanda
Thailanda
Thailanda
Thailanda
Thailanda
Thailanda
Thailanda
Thailanda
Thailanda
Thailanda
Thailanda
Thailanda
Thailanda
Thailanda
Thailanda
Thailanda
Thailanda
Thailanda
Thailanda
Thailanda

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2022 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt1
YesMy - smt4.1.0