Ministrul Bogdan Ivan a subliniat faptul că doar 51% din prețul plătit de consumatori este prețul efectiv al energiei electrice active, 49% constituind tarife de transport și distribuție, taxe și accize. În acest context, ministrul Ivan a prezentat 5 măsuri pentru scăderea etapizată a prețului la energia electrică și pentru dezvoltarea unei piețe mature, funcționale de energie:

1. operaționalizarea mecanismului Market Maker: selectarea unui operator care să asigure lichiditatea în piața de energie, prin stimularea cererii și a ofertei, facilitând tranzacțiile pe termen lung și determinând astfel o scădere constantă a prețului;

2. creșterea transparenței și scăderea riscurilor în piața de energie, prin solicitarea de garanții ferme în toate tranzacțiile cu energie;

3. introducerea tarifelor dinamice și diferențiate pe intervale de consum, care să recompenseze cu prețuri mici consumatorii responsabili, care utilizează energia în intervalele în care este cea mai ieftină;

4. scăderea prețurilor de achiziție a energiei pentru propriul consum al operatorilor de distribuție prin crearea unui mecanism unic de achiziție – acest cost de achiziție al distribuitorilor reprezintă aproape 25% din costul total al energiei pentru consumatori, astfel că implementarea mecanismului va aduce tarife de distribuție mai mici pentru toți consumatorii;

5. integrarea tuturor programelor de eficiență energetică sub o coordonare unică, eficientă, care să fie asigurată de Ministerul Energiei.

Pornind de la 2 obiective majore ale mandatului său – independența energetică a României prin creșterea capacităților de producție și  scăderea prețului energiei sub media europeană, ministrul Bogdan Ivan a făcut o analiză a situației curente și a modului în care România a ajuns să aibă unul dintre cele mai mari prețuri la energie din Europa, raportat la puterea de cumpărare a românilor.

Principalele cauze identificate ale creșterii prețurilor sunt:

• invazia Rusiei în Ucraina;
• lipsa interconectării cu principalele coridoare energetice din centrul Europei;
• eliminarea a 7000MW capacități de producție în bandă (gaz și cărbune) în ultimii 10 ani și punerea în funcțiune a doar 1800MW;
• ritmul insuficient al investițiilor în infrastructura energetică națională.

Ministrul Ivan a anunțat, de asemenea, faptul că a inițiat negocieri la nivel european pentru prelungirea termenului de închidere a centralelor pe cărbune programate pentru 2026, până în 2030. Această măsură are ca obiectiv reducerea presiunii asupra prețurilor prin menținerea unei părți din capacitățile de producție în bandă, în condițiile în care România a pierdut 56% din aceste capacități în ultimul deceniu. Prin această abordare, România câștigă timp pentru dezvoltarea noilor proiecte strategice de producție și pentru asigurarea unei tranziții energetice echilibrate, fără șocuri majore asupra consumatorilor.

Cele 5 măsuri prezentate de ministrul Bogdan Ivan au fost în prealabil agreate cu organizațiile reprezentative din domeniul energiei, ai căror lideri au luat parte la conferința de presă: Asociația Centrul Român al Energiei - Corneliu Bodea, președinte; Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie – Daniela Dărăban, director executiv și Alexandru Chiriță – membru comitet director; Asociația Producătorilor de Energie Electrică - Claudiu Crețu, vicepreședinte; Asociația Industriei Energiei Fotovoltaice din România și Asociația Industriei Energiei Eoliene din România - Andrei Manea, director executiv.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.