Legea cashback și albirea economiei gri, subiect de dezbatere cu ocazia Zilei Naționale a Comerțului Electronic

DCBusiness Team / 15 oct 2020 / 18:59
Plata cu cardul trebuie să fie promovată intens
Plata cu cardul trebuie să fie promovată intens

Sebastian Burduja, Secretar de Stat în Ministerul Finanțelor Publice, Gabriela Horga secretar de stat, la Cancelaria prim-ministrului  și Cosmin Vladimirescu, country manager Mastercard România au vorbit în cadrul evenimentului Ziua Naţională a Comerţului Electronic, organizat de Asociația Română a Magazinelor Online, despre legea cashback.

Sebastian Burduja, Secretar de Stat în Ministerul Finanțelor Publice a vorbit cu ocazia evenimentului Ziua Naţională a Comerţului Electronic despre planurile ministerului dar mai ales ale ANAF de a elimina economia gri.

”Și mediul public și societatea civila dar și mediul privat au multe de făcut pentru a promova plata cu cardul, inclusiv comerțul electronic pentru a încuraja comunitățile mai sărace, mai marginalizate. Sunt instituții publice care pot să joace un rol din acest punct de vedere, sunt o serie ce companii de stat, și aici mă gândesc la Poșta Română care a purtat câteva discuții tehnice inclusiv cu Banca Mondială, cu alte instituții financiare intrernaționale pentru a adapta modelul de business al Poștei astfel încât să adauge produse financiare și să deservească printr-o rețea unică pe care Poșta Română o are la nivel național, inclusiv aceste comunități rurale dezavantajate. Aceasta ar fi, categoric, o variantă, iar a doua este pur și simplu promovarea ideii că este în regulă să plătim cu cardul”, a explicat Sebastian Burduja.

Reprezentantul Ministerului Finanțelor a mai subliniat că utilizarea plăților cu cardul ajută la eliminarea zonei gri din economie.

Gabriela Horga, secretar de stat, la Cancelaria prim-ministrului, a apreciat că plata în numerar în mediul rural, în România, are o pondere destul de mare pentru că oamenii nu au acces la POS-uri sau bancomate.

Gabriela Horga a adus în discuție aducerea plafonului de plată în numerar de la 50.000 € la 10.000 €.

”Prin acel prag legea cash-back și-ar fi atins mai bine scopul și anume acela de albire a economiei și de incluziune financiară și pentru mediul rural”, a explicat secretarul de stat și a punctat faptul că: ”Prima variantă a a legii a fost cu 10.000 de € însă au urmat multe amendamente și OUG-uri dar și intervenții de la cei din chiar din mediul rural care au invocat lipsa banilor pentru instalarea echipamentelor”.

Există o soluție pentru a încuraja utilizarea cardurilor în mediul rural și acesta este prin asigurarea beneficiilor sociale prin plata electronică, beneficii precum pensiile, tichetele de masă etc, este de părere Gabriela Horga și a mai explicat faptul că reducerea plafonului plătilor în numerar și legea cashback sunt măsuri complementare. 

”Trebuie încurajată natural plata electronică. Legea cashback ne poate conduce către mai multe viramente pe card și mai multe plăți electronice care vor duce la limitarea plătilor in numerar”, a spus Gabriela Horga.

Cosmin Vladimirescu, country manager Mastercard România, a vorbit și acesta despre avantajele plăților cu cardul.

Acesta a explicat că puterea României de a colecta mai mult TVA nu creşte la fel de mult ca în alte ţări, iar datele oficiale ale Comisiei Europene arată că bugetul ţării pierde anual o treime din neîncasarea TVA.

"Am făcut nişte studii şi am vrut să analizăm impactul plăţilor electronice şi creşterea gradului de fiscalizare. Avem o problemă cu deficitul de încasare pe TVA. Nu e o problemă nouă. Întotdeauna am avut-o. Suntem pe un trend uşor ascendent. Din păcate, capacitatea noastră de a colecta mai mult TVA nu creşte la fel de mult cum se întâmplă în alte ţări, drept pentru care rămânem la coada clasamentului. În 2018, economia gri din România însemna cam 27,6% din PIB. Conform raportului Comisiei Europene privind deficitul de încasare a TVA, bugetul României pierde anual o treime din TVA. Deci, gradul de colectare la nivel local, ca pondere în PIB, a fost în 2018 de 26%, penultimul loc în Europa. După noi cred că sunt doar bulgarii. Având în vedere deficitul bugetar prognozat pentru România până la finalul acestui an, majoritatea eforturilor pentru compensarea aceasta a golurilor şi finanţarea cheltuielilor nu e soluţie pe termen mediu şi lung, în contextul în care contribuabilii au nevoie acum, mai mult ca oricând, de stimulente", a explicat şeful Mastercard România.

Acesta a afirmat ca și Gabriela Horga că pentru îndreptarea  situaţiei actuale, una dintre soluţii ar fi implementarea Legii cashback şi acordarea prestaţiilor şi beneficiilor sociale pe carduri prepaid, măsuri care au dat rezultate foarte bune în state precum Polonia, Italia sau Grecia.

"O colectare mai bună a taxelor existente ar ajuta bugetul să se echilibreze şi asta poate să fie realizat prin adoptarea plăţilor digitale la scară largă începând, de exemplu, cu implementarea Legii cashback în varianta iniţială, precum şi cu acordarea prestaţiilor şi beneficiilor sociale prin cardul prepaid. Astfel de măsuri s-au mai luat prin Italia, Polonia, Grecia şi au avut rezultate foarte bune. În Polonia, decalajul TVA a crescut între 2006 şi 2011 la aproximativ 12 procente, până la peste 20% din veniturile potenţiale. În 2012, dimensiunea a ajuns la 25,6%. În doi ani de zile, Polonia redus deficitul de încasare TVA la aproape o treime din dimensiunea sa iniţială În Grecia, după patru ani, creşterea cu 1% a încurajării plăţilor cu cardul a dus la o creştere tot cu 1% a gradului de colectare a TVA. De aceea, obiectivul nostru rămâne acela de a fi un partener de discuţie al părţilor interesate în reducerea evaziunii financiare, diminuarea economiei gri şi creşterea gradului de colectare a taxelor. Suntem dispuşi să încheiem parteneriate de tip public-privat, să contribuim cu experienţa noastră atât locală, cât şi cea globală, pentru că am făcut lucruri de genul acesta în mai multe ţări, cu rezultate foarte bune", a spus Cosmin Vladimirescu.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play


Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.8746
Diferența 0.0009
Zi precendentă 4.8737
USD
Azi 4.1456
Diferența -0.0166
Zi precendentă 4.1622
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 20-10-2020
EUR flag1 EUR = 4.8746 RON
USD flag1 USD = 4.1456 RON
GBP flag1 GBP = 5.3917 RON
CHF flag1 CHF = 4.5464 RON
AUD flag1 AUD = 2.9479 RON
DKK flag1 DKK = 0.6551 RON
CAD flag1 CAD = 3.1466 RON
HUF flag1 HUF = 0.0133 RON
JPY flag1 JPY = 0.0394 RON
NOK flag1 NOK = 0.4456 RON
SEK flag1 SEK = 0.4708 RON
XAU flag1 XAU = 254.7806 RON
Monede Crypto
1 BTC = 48634.73RON
1 ETH = 1571.02RON
1 LTC = 198.78RON
1 XRP = 1.02RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 2.17% p.a.
ROBOR:
3 luni: 2.10%
6 luni: 2.12%
12 luni: 2.13%
EURIBOR:
3 luni: -0.5090 %
6 luni: -0.4980 %
12 luni: -0.4680 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
Indice Ultima valoare Variatie
BET 8872.04 -0.03%
BET-BK 1654.27 0.16%
BET-FI 39843.39 -0.84%
BET-NG 652.32 0.41%
BET-TR 14925.84 -0.03%
BET-XT 791.00 -0.05%
BET-XT-TR 1337.13 -0.05%
BETPlus 1328.06 -0.04%
RTL 17816.93 0.12%
Militari US Navy
Militari US Navy
Militari US Navy
Militari US Navy
Viața la bordul unui portavion al US Navy
Viața la bordul unui portavion al US Navy
Viața la bordul unui portavion al US Navy
Viața la bordul unui portavion al US Navy
Viața la bordul unui portavion al US Navy
Viața la bordul unui portavion al US Navy
Viața la bordul unui portavion al US Navy
Viața la bordul unui portavion al US Navy
Viața la bordul unui portavion al US Navy
Viața la bordul unui portavion al US Navy
Viața la bordul unui portavion al US Navy
Viața la bordul unui portavion al US Navy
Viața la bordul unui portavion al US Navy
Viața la bordul unui portavion al US Navy
Viața la bordul unui portavion al US Navy
Viața la bordul unui portavion al US Navy

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES

Copyright 2020 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
nxt.23
YesMy