La ce nivel au ajuns rezervele de gaze ale României pentru iarnă

DCBusiness Team / 27 iul 2022, 13:08

"România nu va avea probleme cu necesarul de gaze pentru următoarea iarnă", dă asigurări ministrul Energiei.

România nu va avea probleme cu necesarul de gaze pentru următoarea iarnă în condiţiile în care, la 1 august, gradul de umplere a depozitelor va fi de 58,7%, cu 12,7% mai mult decât prevede ţinta intermediară, potrivit Ministerului Energiei.

"În contextul deciziei de ieri a Consiliului pe Energie al UE, secretarul de stat George Niculescu a prezentat în Guvern situaţia rezervelor de gaze. Estimarea Ministerului Energiei este că la data de 1 august gradul de umplere a depozitelor va fi de 58,7%, aşadar cu 12,7% mai mult decât prevede ţinta intermediară- de 46%- care trebuia atinsă la 1 august. România nu va avea probleme cu necesarul de gaze pentru următoarea iarnă", se arată într-o postare pe pagina de Facebook a Ministerului Energiei.

Secretarul de stat Dan-Dragoş Drăgan a participat marţi, 26 iulie, la reuniunea Extraordinară a Consiliului Energiei, la Bruxelles, în contextul continuării discuţiilor la nivel european cu privire la securitatea aprovizionării cu gaz natural pentru iarna următoare.

În marja Consiliului Energiei, miniştrii au ajuns la un acord politic privind propunerea de Regulament al Consiliului privind acţiuni coordonate de reducere a consumului de gaze pentru perioada 1 august 2022 - 31 martie 2023 la nivelul statelor membre prin măsuri menite să asigure un flux constant de gaze către consumatorii protejaţi şi industria critică.

Regulamentul presupune, în esenţă, ca volumul de gaze consumat la data de 31 martie 2023 să fie cu 15% mai mic decât media volumului consumat în perioada similară din ultimii 5 ani pentru a asigura securitatea în aprovizionarea cu gaze în iarna 2022-2023, precum şi un nivel adecvat de gaze în depozite în trimestrul II al anului 2023. 

 

Citeşte şi: Criza energetică. Dumitru Chisăliţă, avertisment: Ceea ce se întâmplă astăzi în România este extrem de periculos

 

"Conflictul din Ucraina a aruncat în aer, aparenta stabilitate energetică a Europei. Aceasta este poza prezentată și foarte ușor acceptată în prezent", subliniază Dumitru Chisăliţă într-o analiză transmisă pe adresa redacţiei. 

"Totusi o analiză la rece a situației în care se gasea Europa dinaintea conflictului arată adevăratele cauze ale situației care a determinat criza energetică:

Dependența Europei de energia de import și mai ales a energiei dintr-o singură sursă de import era extrem de periculoasă, dar nu a fost corect abordată,

Abordarea pur teoretică a problemelor energetice și încercarea de impunere a unui singur profil energetic la nivelul tuturor țărilor a fost o eroare ținând seama de eterogenitate cu care se confruntă diverse țări din UE (culturală, comportamentală, socială, tehnologică, financiară etc),

Lobby ul desfășurat la Bruxelles, dar și la nivelul unor Guverne, cu scopul de a vinde produse și servicii, a determinat derapaje puternice de la normalitatea activităților din domeniul energiei (investiții inutile care trebuiau să fie optimizate ulterior, activități de explotare și mentenanță întârziate sau nerealizate),

Desconsiderarea față de Rusia. Europa invocând contractele pe gaze semnate pe termen lung cu Rusia cu prețuri care în anul 2021 au fost în medie de cca. 22 euro/MWh, pe de o parte și pe de altă parte invocând formarea prețului de piață, vânzarea gazelor cu preturi de vanzare a gazelor format după LNG, al cărui nivel mediu în 2021 a fost de cca. 91 Euro/MWh,

Lacomia europenilor, care au dorit să profite de achiziția gazelor ieftine și vânzarea lor la prețuri mari,

Lipsa funcționării „Mâini invizibile”, datorată unei liberalizări nepregatite și prost manageriate, nenaturală, care s-a constituit într-o oază a „băieților destepți” care pot obține venituri mari cu eforturi mici,

Guverne care s-au complăcut în a devenii „băieți deștepți în energie”,

Supraaprecierea posibilității de utilizare exclusivă a surselor regenerabile,

Greutatea acceptarii gazului și a energiei nucleare ca și combustibile de tranziție.

Neincluderea unor noi tehnologii cum ar fi SMR-urile în dezvoltarea sectorului energetic.

În acest context, deloc întâmplător apar articole de hărțuire a unor noi tehnologii: hidrogen, SMR, gaze neconventionale etc.

 

Haideți să clarificăm niște aspecte.

Hidrogenul este un gaz care prezintă pericol în anumite condiții ca și alte gaze, cum ar fi gazele naturale sau LPG. Proiectarea și utilizarea corespunzătoare a acestuia îl pot face la fel de sigur precum gazele naturale.

Gazele Neconvenționale sunt gaze similare cu gazele naturale pe care le folosim noi, doar că datorită modului de formare în scoarța terestră presupun câteva operații suplimentare față de exploatările realizate în România de 113 ani. Aceste operații nu folosesc cianuri sau alte substanțe periculoase fiind aceleași substanțe care se folosesc de zeci de ani în România la forarea sondelor.

SMR-urile sunt mini reactoare nucleare, care se folosesc pentru producerea de energie electrică pe bază nucleară de 67 de ani. Falsele idei aruncate și sustinute că aceste minireactoare nu sunt sigure, nu sunt încă folosite în nici o țară, că un reactor nu poate fi construit prima oară într-o altă țară, nu au nici o susținere științifică. Respectând la sânge toate etapele de autorizare, respectarea condițiilor severe de securitate, le face la fel de sigure ca și centralele atomice care funcționează în lume de 68 de ani.

Respingerea acestor tehnologii ar fi o greșeală mare pentru romani (mult mai mare decât greșela realizată în blocarea exploatării de gaze din Marea Neagră), greșeală care ar fi vizibilă doar atunci când este prea tarziu și România s-ar putea găsi într-o situație similară cu cea în care se găsește astăzi unele țări din Europa.

Trebuie făcută distincția între modul în care se desfățoară astăzi lucrurile în România, cum ar fi  să declari un amplasament unic, fără să faci acceptanță publică și alta este ce ar trebui să se facă în România: informare, dialog, discuții, analiza opiniilor și sugestiilor – Unitate în Energie Curată.

 

Ceea ce se întâmplă astăzi în România este extrem de periculos

 

Pe de o partea, renunțăm ușor la tradiții, iar pe de altă parte suntem foarte reticenți (sau ne este indusă reticența) față de noua tehnologie, cum sunt aceste SMR uri de exemplu. Sunt două extreme deloc benefice pentru evoluția viitoare. Acesta este argumentul solid pentru care am lansat proiectul național: „România tradițională cu energie curată”, prin care dorim să atragem atenția asupra acestui pericol, dar și să dăm exemplu că se poate – să păstram tradițiile și să avem energie curate, prin dezvoltarea de noi tehnologii", transmite Dumitru Chisăliță - președintele Asociației Energia Inteligentă.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.8909
Diferența -0.0181
Zi precendentă 4.909
USD
Azi 4.745
Diferența -0.0044
Zi precendentă 4.7494
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 14-08-2022
EUR flag1 EUR = 4.8909 RON
USD flag1 USD = 4.7450 RON
GBP flag1 GBP = 5.7696 RON
CHF flag1 CHF = 5.0380 RON
AUD flag1 AUD = 3.3761 RON
DKK flag1 DKK = 0.6575 RON
CAD flag1 CAD = 3.7206 RON
HUF flag1 HUF = 0.0124 RON
JPY flag1 JPY = 0.0355 RON
NOK flag1 NOK = 0.4990 RON
SEK flag1 SEK = 0.4689 RON
XAU flag1 XAU = 272.6466 RON
Monede Crypto
1 BTC = 116280.26RON
1 ETH = 9429.88RON
1 LTC = 303.87RON
1 XRP = 1.80RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 2.65% p.a.
ROBOR:
3 luni: 7.98%
6 luni: 8.13%
12 luni: 8.27%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
Indice Ultima valoare Variatie
BET 12631.92 0.49%
BET-BK 2306.53 0.56%
BET-FI 51102.06 0.79%
BET-NG 975.90 0.52%
BET-TR 24551.29 0.48%
BET-TRN 24429.65 0.48%
BET-XT 1107.38 0.55%
BET-XT-TR 2138.64 0.54%
BET-XT-TRN 2128.77 0.54%
BETAeRO 911.53 0.60%
BETPlus 1882.01 0.43%
RTL 28889.67 0.62%

Opinii

Pilonul II de pensii nu mai are credibilitate

Mircea Coșea, pesimist în privința Pilonului II de pensii. Sfatul economistului pentru români

Mircea Coșea a nu are o viziune prea optimistă...

Profesorul Mircea Coșea

Mircea Coșea, dezamăgit de discursul lui Mugur Isărescu. Reproșurile aduse de analist

Profesorul Mircea Coșea a declarat pentru...

Autorii raportului afirmă că nu suntem conectați la discuțiile europene

Comunicate de presa

OTP Bank România se alătură programului Start-up Nation 2022

OTP Bank România se alătură programului Start-up Nation 2022

OTP Bank România a fost selectată de stat...

Maldive
Maldive
Maldive
Maldive
Maldive
Maldive
Maldive
Maldive
Maldive
Maldive
Maldive
Maldive
Maldive
Maldive
Maldive
Maldive

Iti place noua modalitate de votare pe DCBusiness.ro?
POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2022 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt2
YesMy - smt4.1.0