"În general patronii, pentru a nu se înţelege greşit, susţin creşterea salariilor, dar cu găsirea de soluţii compensatorii. Nu este normal ca jumătate din bani să meargă la stat. De aceea o primă propunere pe care angajatorii o fac e aceea că, dacă există această mărire a salariului minim pe economie, diferenţa dintre salariul actual, adică de la 2.080 la 2.260 de lei, această diferenţă de 180 de lei să nu fie impozitată, iar banii să ajungă efectiv la oameni, la salariaţi", a spus Florin Jianu.

Antreprenorii români sunt revoltați! Toți cetățenii țării sunt în pericol

El a menţionat că organizaţia a reuşit să realizeze un sondaj la care au răspuns 730 de întreprinzători, iar studiul arată că dacă se continuă cu această mărire fără a se găsi soluţii compensatorii 7 din 10 întreprinzători sunt împotriva majorării.

La întrebarea: 'Ce dificultăţi veţi întâmpina ca urmare a creşterii salariului minim pe economie cu 182 lei, respectiv cu 270 lei?', au fost evidenţiate în mod preponderent: scumpirea produselor şi serviciilor, concedierea unor salariaţi, scăderea profitului, scăderea competitivităţii şi pierderea unor contracte/pieţe. Conform sondajului, jumătate din respondenţi au menţionat că pot asigura o creştere cu 50 de lei, doar 3,6% putând da o creştere de peste 200 de lei.

Florin Jianu a menţionat că Guvernul interimar a solicitat o întâlnire cu partenerii cu partenerii sociali, dar CNIPMMR a considerat că nu trebuie să participe pentru că "nu este normal ca timp de un an să nu se discute în niciun fel despre salariul minim pe economie ce urmează în România şi brusc, când guvernul devine interimar, să aibă această epifanie a discuţiei cu partenerii sociali".

Potrivit CNIPMMR, pe site-ul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, în data de 23 octombrie 2019 a fost publicat proiectul Hotărârii de Guvern pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată care prevede o creştere a salariului minim, la 2.262 lei, respectiv la 2.620 lei pentru studii superioare.

Proiectul a fost discutat şi în şedinţa Comisiei de Dialog Social constituită la nivelul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale din data de 30 octombrie 2019 şi a fost dezbătut şi la nivelul Consiliului Economic şi Social, potrivit Agerpres.