Piața construcțiilor și instalațiilor din România intră într-o etapă de ajustare, marcată de creșterea pesimismului în rândul liderilor din industrie și de schimbări semnificative în prioritățile de business. Datele din Raportul „Piața de Construcții & Instalații în România, 2026”, realizat de MKOR la comanda Uniprest Instal și prezentat în cadrul conferinței Install Efficiency 2026, arată că 62% dintre profesioniști anticipează o scădere a volumului de lucrări în 2026, în creștere semnificativă față de 48% în 2025, ceea ce indică o accentuare clară a pesimismului în piață.
Citiţi şi: Semnal contradictoriu din economie: autorizațiile urcă, piața scade
Raportul evidențiază atât presiunile operaționale – în special deficitul de personal calificat – cât și o schimbare de direcție în modul în care companiile își planifică investițiile, cu un focus tot mai clar pe eficiență, infrastructură și conformare la cerințele de reglementare.
„În contextul actual, rolul statului este esențial în susținerea sectoarelor afectate de incertitudine și de scăderea investițiilor. Domeniul construcțiilor și instalațiilor este unul cu reacție lentă, unde deciziile luate astăzi se văd în piață peste luni sau chiar ani, motiv pentru care este nevoie de planificare pe termen mediu și lung. În același timp, fondurile europene rămân principalul motor de dezvoltare, iar prioritatea noastră este finalizarea proiectelor aflate în derulare și creșterea capacității de absorbție. România are în continuare un potențial semnificativ de creștere, însă pentru a-l valorifica este nevoie de investiții coerente, de consolidarea capacității industriale și de o utilizare eficientă a resurselor disponibile.”, afirmă Barna Tánczos, Viceprim-ministru și senator în Parlamentul României, în cadrul conferinței Install Efficiency 2026.
Pentru prima dată, lipsa personalului calificat devine principala îngrijorare a industriei, depășind contextul macroeconomic. Conform datelor din studiu, 24% dintre respondenți indică deficitul de personal drept cea mai mare provocare, însă impactul este mult mai puternic în zona instalațiilor, unde procentul ajunge la 33%, comparativ cu 15% în construcții.
Această schimbare marchează o repoziționare a riscurilor din industrie: dacă în anii anteriori incertitudinea economică domina discursul, în 2026 presiunea operațională - generată de lipsa resurselor umane - devine factorul critic.
„Anul acesta vedem o schimbare clară de dinamică în piață. Nu mai este vorba doar despre contextul economic, ci despre capacitatea reală a companiilor de a livra proiecte într-un mediu tot mai complex. Lipsa de personal calificat începe să fie o limitare reală, iar în paralel crește presiunea pe eficiență și pe calitatea execuției. În acest context, diferența o vor face companiile care reușesc să își organizeze mai bine procesele și să lucreze cu parteneri care aduc valoare, nu doar produse.”, afirmă Eniko Péter, Managing Director of Uniprest Instal
În paralel, studiul evidențiază vulnerabilități structurale în execuția proiectelor. Aproape jumătate dintre companii pierd resurse din cauza modificărilor tehnice apărute în timpul execuției (52%) și a erorilor de proiectare (47%), ceea ce confirmă faptul că eficiența operațională rămâne o provocare majoră pentru industrie.
În același timp, blocajele externe continuă să afecteze fluxul de lucru: 46% dintre instalatori sunt impactați de plăți întârziate, iar 40% de termene nerealiste impuse de parteneri.
Deși sentimentul general este mai rezervat, datele nu indică o contracție severă, ci mai degrabă o etapă de recalibrare. Industrialul domină activitatea actuală (36%), însă perspectivele pe termen mediu arată o schimbare de direcție: proiectele mixte (27%) și cele publice (23%) sunt văzute ca principale motoare de creștere în următorii 3-5 ani. Această dinamică sugerează o tranziție către proiecte mai complexe, care implică integrarea mai multor funcțiuni și cerințe tehnice.
În ciuda contextului incert, 85% dintre companii planifică investiții în 2026, ușor în scădere față de 92% în anul anterior. Diferența nu este dată de lipsa intenției de investiție, ci de schimbarea direcției: companiile se orientează mai mult către consolidarea infrastructurii proprii și conformarea la cerințele de reglementare, în detrimentul expansiunii sau al inițiativelor de cercetare și dezvoltare. În paralel, investițiile în oameni rămân o prioritate, reflectând presiunea directă generată de deficitul de personal.
„Din perspectiva sectorului financiar, vedem o economie rezilientă, dar clar sub presiune, într-un context geopolitic și economic tot mai complex. Dacă anul trecut discutam predominant despre impactul fiscal, astăzi focusul s-a mutat către instabilitatea globală și efectele acesteia asupra investițiilor. România are însă un potențial real de creștere pe termen lung, susținut în special de fondurile europene și de investițiile în infrastructură, care rămân un motor important pentru economie. În același timp, accesul la finanțare devine tot mai competitiv, iar sănătatea financiară a companiilor și capacitatea lor de adaptare devin esențiale într-un mediu în continuă schimbare.”, ne spune Oana Macoveiciuc, Head of Construction, Transportation & Private Defense Industry, BCR
Eficiența energetică este impulsionată de beneficiar
Un alt semnal clar din piață este schimbarea modului în care sunt generate deciziile tehnice. Beneficiarul final devine principalul vector al eficienței: 84% dintre respondenți spun că implementarea soluțiilor eficiente este cerută direct de client, iar 73% pentru conformarea la reglementările din industrie. În acest context, eficiența energetică nu mai este un avantaj competitiv, ci o cerință de bază în proiecte, în special în cele premium sau cu bugete mari.
Tehnologia se mută din proiectare în operare
În ceea ce privește evoluția tehnologică, studiul arată că soluțiile cu cea mai mare tracțiune sunt cele care permit operarea și controlul clădirilor în timp real. Automatizarea, sistemele de monitorizare și integrarea inteligentă a instalațiilor sunt considerate mai relevante decât soluțiile care vizează strict proiectarea sau conformarea, semnalând o orientare clară către performanța în exploatare a clădirilor.
Industria cere parteneriate, nu relații tranzacționale
Relațiile din lanțul valoric sunt, la rândul lor, în schimbare. Aproape jumătate dintre respondenți (48%) spun că au nevoie de condiții comerciale mai bune din partea furnizorilor, iar 35% solicită suport tehnic real și informații aplicate despre produse. Acest lucru indică o maturizare a pieței, în care criteriile de selecție depășesc prețul și se mută către parteneriate funcționale, bazate pe suport și expertiză.
„Datele arată că există deschidere către inovare, însă colaborarea rămâne o zonă insuficient dezvoltată. În acest context, capacitatea companiilor de a construi parteneriate devine un factor esențial pentru evoluția lor.”, declară Rodica Lupu, Director Cluster TEC | Doctorand & Consultant în Inovare
Rezultatele studiului conturează o industrie aflată într-un punct de inflexiune. Pe de o parte, presiunile legate de resurse umane, eficiență operațională și condiții comerciale cresc. Pe de altă parte, companiile devin mai disciplinate, investesc mai strategic și se adaptează la cerințe tot mai complexe din partea pieței. În acest context, diferența nu va mai fi făcută doar de capacitatea de execuție, ci de nivelul de organizare, de competență și de capacitatea de a integra tehnologia în mod eficient.
