Obligația de a reevalua clădirile periodic nu se aplică însă și persoanelor fizice, ci doar firmelor. Așadar, persoanele fizice nu riscă o majorare a impozitului pe clădiri din cauza faptului că nu reevaluează clădirile pe care le dețin, deoarece nu au această obligație.

Potrivit Codului fiscal, persoanele fizice care dețin clădiri nu trebuie să actualizeze periodic valoarea luată în calcul la stabilirea impozitului pe clădiri, adică nu sunt nevoite să facă reevaluarea acestora.

Acest lucru înseamnă că valoarea impozitului plătit de persoanele fizice nu depinde de actualizarea periodică a valorii clădirii.

De fapt, Codul fiscal stabilește această obligație doar în cazul calcului impozitului sau taxei pe clădirile deținute de persoanele juridice.

“Valoarea impozabilă a clădirii se actualizează o dată la 5 ani pe baza unui raport de evaluare a clădirii întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării, depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referință”, scrie, mai exact, în Codul fiscal, atunci când vine vorba despre calculul impozitului pe clădirile deținute de firme.

Citește și: Program prelungit la casierii pentru plata taxelor în Sectorul 1

Schimbarea privind perioada la care trebuie făcută reevaluarea clădirilor deținute de firme a apărut spre sfârșitul lui 2020 și se aplică începând cu acest an. Înainte, reevaluarea trebuia făcută de firme la fiecare trei ani.

În cazul impozitului pe clădirile deținute de persoanele fizice, oricine avea în proprietate o clădire pe 31 decembrie 2020 trebuie să plătească anul acesta impozit pentru ea. Apoi, impozitul pe clădiri poate fi achitat în două tranșe egale, termenele legale de plată fiind sfârșitul acestei luni și 30 septembrie.

După cum stabilește Codul fiscal, impozitul pe clădirile deținute de persoane fizice se plătește în funcție de destinația acestora. Astfel, una se plătește pentru clădirile rezidențiale, cele strict de locuit, iar alta se plătește pentru cele nerezidențiale, folosite în scop economic, ca sediile unor firme sau persoane fizice autorizate, spații comerciale, cabinete individuale etc.

Există și o a treia situație, în care un apartament, spre exemplu, servește atât ca locuință, cât și ca sediu social, caz în care avem de-a face cu o clădire cu destinație mixtă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.