Florin Cîțu. ANUNȚUL zilei! CE, FMI și instituțiile bancare GREȘESC

Mara Ivan / 08 aug 2020 / 14:53
Ministrul Finanțelor este convins că așa va fi
Ministrul Finanțelor este convins că așa va fi

România va evita recesiunea tehnică şi va avea o contracţie a economiei mai mică decât estimările publice făcute de agenţiile de rating, Comisia Europeană (CE), Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi instituţii bancare, datorită răspunsului prompt şi eficient al politicilor economice, susţine ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu.

"Toate economiile au fost lovite puternic de această criză. Toate ţările au răspuns prin creşterea deficitelor bugetare. Noi am fost printre cei mai cumpătaţi cu banul public, dar şi pentru că venim după o perioadă de dezmăţ şi furt al banului public în guvernarea socialistă. Toate băncile centrale au dus dobânzile către zero, pentru că ştiu foarte bine că acum dobânda reală zero sau negativă stimulează creşterea economică pe termen mediu şi lung. Toate ţările vor avea o contracţie economică în 2020. Majoritatea vor avea o recesiune tehnică. România vă evita recesiunea tehnică şi va avea o contracţie a economiei mai mică decât estimările publice făcute agenţiile de rating, CE, FMI, instituţii bancare etc., datorită răspunsului prompt şi eficient al politicilor economice. Dar tot vom avea o contracţie a economiei în 2020 ceea ce înseamnă venituri la buget mult mai mici decât cele estimate, chiar dacă similare cu cele din anul precedent", a scris sâmbătă, pe Facebook, Florin Cîţu.

Acesta precizează că România va avea o revenire economică din trimestrul III, în V, un scenariu de bază cu care lucrează şi Banca Naţională a României (BNR), iar acest lucru înseamnă creştere economică în 2021.

Cam peste tot

Şeful de la Finanţe a reiterat că economia globală trece prin cea mai dură perioadă din ultima sută de ani, în condiţiile în care şocul suferit de toate economiile este dublu. "O criză de sănătate prelungită care s-a transformat într-o criză economică. Toate ţările, fără excepţie, sunt afectate de cele două crize. Revenirea depinde foarte mult de modul în care guvernele, în special mix-ul de politica monetară şi fiscală, răspund la această criză. Cam peste tot răspunsul a fost similar, injecţie de lichidităţi în economie atât prin politica fiscală cât şi prin politica monetară. Pe partea de politica fiscală, deficitul în UE, în medie a crescut cu aproximativ 8 puncte procentuale de la 1% la 9%. În majoritatea ţărilor acest lucru a însemnat o creştere a cheltuielilor bugetare cu aproximativ 6 sau 7 puncte procentuale. Bineînţeles că peste tot au scăzut şi veniturile semnificativ", a explicat Cîţu.

Aproape de zero

Pe partea de politică monetară, ministrul Finanţelor menţionează că băncile centrale au intervenit şi au injectat lichiditate în economie prin reducerea dobânzilor de politica monetară aproape de zero.

"În medie, în UE, răspunsul politicii fiscale a fost mai mare decât cel al politicii monetare. Din două motive. În primul rând politica fiscală avea spaţiu de manevră. În UE, deficitul bugetar mediu era de 1% estimat pentru 2020. Dobânzile în majoritatea ţărilor erau deja reduse şi politica monetară nu avea prea multă forţă. Totuşi majoritatea ţărilor au dus dobânzile de politica monetară la zero şi au intervenit pe piaţă secundară pentru a cumpără obligaţiuni şi a scădea şi mai mult dobânzile. În al doilea rând, politica fiscală acţionează imediat, pe termen scurt, şi are rolul de a atenua din şocul pe care îl resimte fiecare ţară, iar politica monetară acţionează pe termen mediu şi lung şi are rolul de a asigura creşterea economică în perioada următoare. Băncile centrale ştiu foarte bine rolul important al dobânzilor reale zero sau negative pentru creşterea economica viitoare şi de aceea au reacţionat peste tot şi dobânzile de politica monetară au scăzut imediat aproape de zero", scrie ministrul Finanţelor pe pagina sa de socializare.

Nu ne oprim aici!

El afirmă că în cazul României, politica fiscală a răspuns "imediat, puternic şi mai ales ţintit".

"La prima rectificare bugetară deficitul bugetar a crescut cu 3 puncte procentuale pentru că ştiam cât de importantă este injecţia de lichiditate în economie pe termen scurt. Şi acum companiile încă beneficiază de 11 miliarde lei (venituri care nu sunt în bugetul de stat) de pe urma măsurilor fiscale implementate în perioada stării de urgenţă. Evident că răspunsul României la criză a fost influenţat de politica fiscală dezastruoasă a socialiştilor şi hoţilor care au condus economia în ultimii ani. România a intrat în criză cu un deficit bugetar de 3,7% estimat faţă de media UE de 1%. Nu ne oprim aici şi continuăm să injectăm lichiditate în economie şi la a doua rectificare bugetară din acest an", a adăugat Cîţu.

BNR recunoaște

În opinia sa, BNR recunoaşte şi în aceste condiţii aportul important al politicii fiscale la diminuare şocului crizei asupra economiei României, respectiv "efectele favorabile induse de măsurile de politică fiscală şi de cele privind veniturile sunt proiectate a se resimţi cu precădere pe parcursul anului curent.

Citește și Florin Cîțu: O veste excelentă pentru toţi românii

"Măsurile de politica fiscală le enumera tot BNR: "plata indemnizaţiilor de şomaj temporar, subvenţionarea costurilor salariale aferente reîncadrării în muncă a şomerilor tehnici, amânarea plăţii impozitelor şi a taxelor, plata zilelor libere acordate părinţilor pe durata închiderii unităţilor de învăţământ". Având în vedere răspunsul prompt şi semnificativ al politicii fiscale, scenariul de bază cu care lucrează BNR este: "Astfel, scenariul de bază presupune o dinamică pozitivă în trimestrul III al anului curent atât pentru PIB, cât şi pentru componentele sale", a arătat ministrul Finanţelor.

El a adăugat că a făcut o analiză "mai lungă" pe aceste subiect, pentru că a văzut tot felul de opinii aruncate în spaţiul public după publicarea raportului BNR, " care trebuiau corectate"." Nu ar fi trebuit să fac acest lucru dacă, cei care au tot "citat" din raportul BNR, l-ar fi citit", a mai scris Florin Cîţu.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play


Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.8705
Diferența -0.0045
Zi precendentă 4.875
USD
Azi 4.1828
Diferența -0.0046
Zi precendentă 4.1874
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 29-09-2020
EUR flag1 EUR = 4.8705 RON
USD flag1 USD = 4.1828 RON
GBP flag1 GBP = 5.3758 RON
CHF flag1 CHF = 4.5108 RON
AUD flag1 AUD = 2.9469 RON
DKK flag1 DKK = 0.6542 RON
CAD flag1 CAD = 3.1243 RON
HUF flag1 HUF = 0.0134 RON
JPY flag1 JPY = 0.0397 RON
NOK flag1 NOK = 0.4380 RON
SEK flag1 SEK = 0.4605 RON
XAU flag1 XAU = 249.1178 RON
Monede Crypto
1 BTC = 44728.06RON
1 ETH = 1481.38RON
1 LTC = 190.19RON
1 XRP = 1.01RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 2.41% p.a.
ROBOR:
3 luni: 2.07%
6 luni: 2.07%
12 luni: 2.11%
EURIBOR:
3 luni: -0.4980 %
6 luni: -0.4680 %
12 luni: -0.4330 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
Indice Ultima valoare Variatie
BET 9010.30 0.54%
BET-BK 1705.36 0.46%
BET-FI 42560.35 0.05%
BET-NG 655.45 0.07%
BET-TR 15011.78 0.54%
BET-XT 810.95 0.54%
BET-XT-TR 1358.11 0.54%
BETPlus 1349.42 0.52%
RTL 18141.26 0.71%
Pisică
Pisică
Pisică
Pisică
Pisică
Pisică
Pisică
Pisică
Pisică
Pisică
Pisică
Pisică
Pisică
Pisică
Pisică
Pisică
Pisică
Pisică
Pisică
Pisică
Pisică
Pisică

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2020 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
nxt.23
YesMy