"Legat de sectorul bancar, imaginea de ansamblu arată robusteţea sistemului, în ciuda crizelor multiple suprapuse care s-au manifestat în ultimul timp. Robusteţea s-a păstrat şi am prezent pregătit aici un un tabel cu câteva cifre care arată o comparaţie între indicatorii sectorului bancar din România faţă de media Uniunii Europene şi pentru prima oară de când Autoritatea Bancară Europeană calculează acest tablou pentru sectorul bancar din România toţi indicatorii se află în zona verde. Prin urmare, mesajul pe care îl preluăm noi de aici, folosind metodologia Autorităţii Bancare Europene, este că sectorul bancar din România are o sănătate bună, consolidată şi este pregătit să facă faţă unor eventuale evoluţii nefavorabile", a spus Florian Neagu, la conferinţa de presă pentru lansarea "Raportului asupra stabilităţii financiare ediţia 1/2023 (nr. 14 (24)/2023)".

Potrivit Raportului, riscurile la adresa stabilităţii financiare au consemnat evoluţii mixte de la data Raportului anterior, pe fondul unui context economic şi financiar marcat de incertitudini multiple. O uşoară ameliorare s-a observat în prima parte a perioadei analizate, datorată îmbunătăţirii sentimentului consumatorilor, scăderii preţurilor la alimente şi energie, precum şi revenirii activităţii economice din China după cel mai recent val al pandemiei COVID-19. Cu toate acestea, seria de turbulenţe înregistrate de sectorul bancar la nivel internaţional, observate începând cu luna martie 2023, a condus la o creştere considerabilă a aversiunii la risc a investitorilor, a subliniat oficialul BNR.

În plus, se menţine un grad de incertitudine ridicat cu privire la consecinţele continuării războiului din Ucraina, în timp ce ritmul de întărire a politicii monetare la nivel internaţional s-a temperat.

Principalele riscuri sistemice la adresa stabilităţii financiare au rămas neschimbate de la Raportul precedent. Riscurile evaluate la un nivel sever privind evoluţiile externe, precum şi deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv ca urmare a evoluţiilor geopolitice regionale şi internaţionale, sunt aşteptate să se menţină la acelaşi nivel în perioada următoare.

Celelalte două riscuri sistemice importante au rămas similare atât ca intensitate, cât şi ca tendinţă: întârzierea reformelor şi a absorbţiei fondurilor europene, în special prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), şi riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental.

Aşteptările privind evoluţiile macroeconomice pe plan global indică o uşoară îmbunătăţire de la data Raportului anterior, însă riscurile de încetinire mai pronunţată a creşterii economice sunt importante, pe fondul continuării războiului din Ucraina, menţinerii inflaţiei la un nivel ridicat, deşi în scădere, şi nu în ultimul rând, turbulenţelor înregistrate în mai multe ţări în cadrul sectoarelor bancare, potrivit afirmaţiilor lui Neagu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News