La experimentul condus de doi psihologi, Benjamin Vincent și Jordan Skrynka, și care s-a derulat după două scenarii, au participat 50 de voluntari. În ambele cazuri, ei au trebuit să răspundă la aceleași întrebări: imediat după masă, deci când erau sătui și după 10 ore de pauză ”alimentară”.

Spre exemplu, participanții au fost rugați să indice suma de bani pe care și-ar dori-o în momentul respectiv sau ce anume ar prefera să mănânce. ”Opțiune voluntarilor s-au schimbat radical de la o situție la alta. Răspunsurile au fost total diferite când erau flămânzi”, a explicat Benjamin Vincent.

”Inițial, când erau sătui, subiecții erau dispuși să aștepte chiar și 35 de zile pentru a încasa o primă dublă. Ulterior însă, când stomacul gemea de foame, această disponibilitate s-a redus la trei zile, la fel ca și pretențiile finanicare. De aici rezultă că pe stomacul gol omul este înclinat că ia decizii cu efect imediat sau pe termen foarte scurt. O astfel de stare se reflectă în special când vine vorba de ipotecă”, a detaliat Vincent concluziile studiului său.

Citește și Fructul care oprește îmbătrânirea. Recomandat de specialiștii chinezi

Potrivit spuselor sale, presiunea exercitate de senzația de foame asupra psihicului și, implicit, asupra deciziilor adoptate, este foarte importantă în luarea unor hotărâri de natură financiară. O persoană sătulă este mai încrezător, una flămândă devine mai disperată, au punctat cercetătorii. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.