Totuși, judecătorii atrag atenția că aceste cazuri trebuie analizate strict, pentru a nu transforma protecția debitorului într-un abuz împotriva băncilor.

Decizia care clarifică un conflict vechi între bănci și clienți

Decizia nr. 271 din 29 mai 2025, publicată marți, 28 octombrie, în Monitorul Oficial nr. 991, închide o nouă rundă de dispute între bănci și clienții cu credite în valută. Credit Europe Bank a contestat la Curtea Constituțională prevederile Legii nr. 77/2016 și ale Legii nr. 52/2020, susținând că acestea stabilesc „prezumții absolute” de impreviziune care înlătură rolul judecătorului.

Mai exact, legea permite ca debitorii să invoce impreviziunea dacă, în timpul derulării creditului, cursul valutar crește cu peste 52,6% față de momentul semnării contractului sau dacă rata lunară urcă cu mai mult de 50% din cauza dobânzii variabile. Potrivit băncii, aceste praguri ar fi arbitrare și ar încălca principiul libertății contractuale.

Judecătorii Curții Constituționale au respins argumentele și au decis că legea este constituțională. În opinia lor, legiuitorul are dreptul să stabilească repere obiective, menite să ofere protecție debitorilor care se confruntă cu situații economice excepționale, nu să anuleze complet rolul instanțelor.

Citește și: Daniel Zamfir: S-a sfârşit calvarul! Dobânzile aberante ale IFN-urilor au devenit istorie

Când devine creditul imposibil de dus

CCR a explicat că pragurile de 52,6% pentru cursul valutar și 50% pentru rata lunară nu sunt întâmplătoare. Ele reflectă o situație de dezechilibru major, una care depășește riscurile normale asumate atunci când iei un credit. Fluctuațiile temporare ale pieței nu sunt suficiente, însă o creștere masivă, menținută timp de cel puțin șase luni, poate fi considerată o schimbare imprevizibilă a condițiilor economice.

„Legea nu transformă fiecare creștere de curs sau de dobândă într-un motiv de a rupe contractul. Ea doar oferă un reper clar pentru situațiile în care executarea devine excesiv de oneroasă pentru debitor”, se arată în motivarea deciziei. 

Cu alte cuvinte, darea în plată rămâne o soluție de protecție pentru cazurile limită - atunci când creșterea ratelor sau a cursului face imposibilă plata creditului fără a ruina complet debitorul.

Adaptarea, nu ruperea contractului

Curtea a subliniat însă că scopul legii nu este de a favoriza o parte în detrimentul celeilalte. „Echilibrarea și continuarea contractului de credit sunt prioritare. Încetarea contractului se dispune doar în cazul imposibilității vădite a continuării sale”, prevede articolul confirmat ca fiind constituțional.

Practic, înainte de a ajunge la darea în plată - adică cedarea locuinței către bancă în schimbul ștergerii datoriei - instanțele trebuie să încerce să găsească soluții de adaptare: reeșalonarea ratelor, ajustarea dobânzii sau prelungirea perioadei de creditare.

CCR a reamintit că și băncile pot cere adaptarea contractului atunci când consideră că echilibrul economic s-a rupt în defavoarea lor. În esență, legea nu îi scapă automat pe debitori de datorii, ci oferă un cadru legal pentru ca ambele părți să își poată rediscuta condițiile de plată.

Citește și: Darea în plată, aplicabilă și la Prima Casă

O lege care a divizat România financiară

Legea darii în plată, adoptată în 2016 și modificată în 2020, a fost una dintre cele mai controversate reglementări financiare de după criză. În primii ani, mii de români care contractaseră credite în franci elvețieni au încercat să își stingă datoriile predând locuințele către bănci, invocând explozia cursului CHF.

Sistemul bancar a acuzat însă pierderi uriașe și o destabilizare a pieței de creditare, iar procesele au ajuns până la Curtea Constituțională și Curtea Europeană de Justiție.

Prin decizia de acum, CCR confirmă linia deja trasată în hotărârile anterioare: legea rămâne validă, dar trebuie aplicată cu prudență. Debitorii nu pot abuza de prevederile ei, iar instanțele trebuie să verifice atent dacă sunt îndeplinite condițiile de impreviziune reală.

Context economic: rate în creștere, presiune pe debitori

Decizia vine într-un moment în care mulți români resimt din nou presiunea creditelor. Dobânzile variabile rămân ridicate, iar cursul euro a depășit 5 lei. Pentru cei care au credite vechi, mai ales în valută, ratele lunare s-au dublat față de acum câțiva ani.

În acest context, reactivarea discuției despre darea în plată nu este întâmplătoare. Deși cazurile din instanțe sunt mai puține decât în perioada de vârf, numărul notificărilor de impreviziune a crescut în ultimele luni, potrivit avocaților specializați în drept bancar.

„Decizia CCR dă un semnal de echilibru. Legea protejează debitorul, dar îl obligă să demonstreze că situația sa nu este doar dificilă, ci realmente imposibilă”, explică un specialist citat de DCBusiness.

Decizie definitivă și obligatorie

Decizia nr. 271/2025 este definitivă și general obligatorie, ceea ce înseamnă că toate instanțele trebuie să o aplice. Curtea a subliniat că nu au intervenit elemente noi care să justifice o schimbare de jurisprudență, menținând astfel direcția stabilită în deciziile din 2021, 2023 și 2024.

Legea darii în plată rămâne, așadar, un instrument legal valabil - dar și o responsabilitate. Ea nu oferă scutiri automate, ci cere dovezi clare că echilibrul contractual a fost rupt în mod real, nu doar perceput subiectiv.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.