„Ar trebui să fim mai raționali și să înțelegem că riscul unui blackout trebuie să intre pe lista situațiilor de urgență, alături de alte crize majore. Statul are obligația să pregătească populația pentru asemenea scenarii, pentru că ele pot apărea oricând, indiferent cât de bine credem că suntem protejați”, a spus Dărăban.

De la negare la pregătire reală

Potrivit reprezentantei ACUE, una dintre cele mai mari vulnerabilități ale României este refuzul de a vorbi deschis despre riscurile sistemice. „Trebuie să ieșim din zona de negare. În România, orice discuție despre un posibil blackout este percepută ca un motiv de panică. Oamenii nu au încredere în instituții, dar tăcerea și lipsa de comunicare ne fac mai vulnerabili”, a subliniat ea.

Dărăban a explicat că un blackout nu înseamnă doar oprirea curentului, ci un lanț de efecte care pot afecta economia și infrastructura vitală: „Am văzut exemple concrete în Europa, unde o simplă cădere de sistem a generat pierderi de miliarde. În Spania, un incident izolat a produs pagube de 3,6 miliarde de euro.”

Citește și: De ce Neptun Deep nu va aduce energie ieftină - Analiză

Atacurile cibernetice, un risc în creștere

Directorul ACUE a atras atenția și asupra vulnerabilităților cibernetice ale sectorului energetic, despre care spune că au crescut exponențial. „Energia este o țintă preferată pentru atacurile informatice. Costul mediu al unui incident în acest sector este estimat la peste 5 milioane de dolari. România trebuie să-și securizeze infrastructura digitală energetică, altfel riscăm să fim paralizați din interior”, a avertizat Dărăban.

Interconectarea – cheia stabilității energetice

În opinia sa, independența energetică nu poate fi înțeleasă ca izolare, ci ca o capacitate de reacție rapidă într-un sistem interconectat. „Nu putem funcționa singuri. Interconectarea este bidirecțională – importăm și exportăm energie, iar investițiile în infrastructura transfrontalieră sunt vitale pentru stabilitatea noastră”, a adăugat Dărăban.

Reprezentanta ACUE a concluzionat că România are nevoie de o strategie de securitate energetică integrată, care să includă scenarii de risc, testări periodice și campanii publice de informare. „Discuțiile despre blackout nu trebuie să provoace panică, ci să ducă la soluții. Este mai periculos să ignorăm problema decât să o recunoaștem.”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.