Dăianu lovește în criptomonede: Afectează stabilitatea financiară

Ciprian Dumitrache / 21 iul 2021 / 15:58
Tot China este în spatele acestei evoluții
Tot China este în spatele acestei evoluții

Crypto-activele pot pune în pericol stabilitatea financiară a unei ţări şi ar trebui reglementate, iar funcţia lor de mijlocire a plăţilor ar trebui să fie însoţită de cerinţe de capital şi de lichiditate, aşa cum se întâmplă cu băncile comerciale, scrie Daniel Dăianu, consilierul guvernatorului BNR.

"Crypto-activele (active digitale ce utilizează tehnologia blockchain), între care Bitcoin şi Ethereum, sunt de mare notorietate, au cunoscut o creştere explozivă după izbucnirea crizei financiare din 2008; numărul lor este de circa 11.000 în prezent. Digitalizarea a favorizat acest fenomen. Orientări libertariene, de respingere a guvernelor/autorităţilor publice (bănci centrale) echivalează crypto-activele (numite, consider incorect, crypto-monede) cu o descentralizare a sistemului financiar, care să asigure anonimitate în tranzacţii, să transgreseze reglementări şi graniţe, riscuri legate de cursuri de schimb etc. Dar nu filosofia politică a unor grupuri contează în primul rând, ci fenomenul în sine", scrie Dăianu.

Fiindcă volatilitatea crypto-activelor este extremă (vezi Bitcoin) au apărut stablecoins, care se bizuie pe monede emise de bănci centrale şi active financiare percepute ca relativ stabile (inclusiv efecte comerciale); stablecoins pot fi considerate variante sintetice ale crypto-activelor, care urmăresc o stabilizare a cotaţiilor lor. Ironia este că activele financiare dorite că alternative la monedele emise de bănci centrale se raportează valoric tot la dolar, la euro!, spune acesta.

Potrivit lui Dăianu, crypto-activele, ce au o natură speculativă pronunţată, au creat o problemă majoră pentru băncile centrale prin formarea de circuite tranzacţionale paralele. Nu puţine bănci centrale au în vedere emiterea de monede digitale (central bank digital currency/CBDC). Banca Reglementelor Internaţionale (BIS) a înfiinţat un hub de inovaţie în domeniul monedelor digitale, al digitalizării sistemului financiar; numeroase bănci centrale studiază problematica monedelor/activelor digitale. Dar aici nu este vorba în principal de o competiţie între monede digitale emise de băncile centrale (drept bani publici ce oferă siguranţă) şi crypto active. Miza este mult mai adâncă, mai mare, şi priveşte chestiunea transmisiei monetare în economie că şi cea a stabilităţii financiare (ultima văzută şi din perspectiva atacurilor informatice), este de părere economistul.

Citește și: De ce inundaţiile din Europa sunt atât de devastatoare?

"Crypto-activele pot fi văzute că o expansiune a 'sectorului financiar umbră' (shadow), care scapă de reglementări şi supraveghere, cel puţin până acum. De ani buni autorităţile monetare se căznesc să facă faţă la extinderea sectorului bancar umbră (shadow banking), ce este reprezentat de entităţi nebancare (ex: fonduri de investiţii, giganţii în domeniul high-tech - să amintim proiectul Libra al Facebook) care oferă servicii bancare şi alte servicii financiare. Problema este legată nu numai de o reglementare precară a sectorului umbră, ci şi de eficienţa politicii monetare: de legătura între baza monetară (Mo) emisă de o bancă centrală şi cantitatea de monedă (ce are drept contraparte volumul de credit, de alte servicii financiare) care circulă în sistem. Se ştie că baza monetară emisă de o bancă centrală este multiplicată de bănci comerciale, care menţin rezerve obligatorii la banca centrală în moneda locală şi valută", spune economistul.

Crypto-activele adaugă circuite paralele la pieţele reglementate şi pot complica transmisia monetară. Este de presupus că noua strategie a BCE (ca şi cele gândite de alte bănci centrale) privind politica monetară va avea în vedere şi circuitele paralele ce sunt create de cypto-active, notează Agerpres.

"În strânsă relaţie cu problema transmisiei monetare este stabilitatea financiară, care este şi ea afectată de crypto-active, inclusiv de variantele numite stablecoins (Tether este cel mai cunoscut dintre acestea)", a arătat Dăianu.

Stablecoins au drept colateral banii emişi de bănci centrale, obligaţiuni suverane, alte active financiare (ex: efecte comerciale) ce nu sunt atât de lichide precum monedele autentice (dolarul SUA în special). La un şoc puternic pe pieţele financiare, poate avea loc o fugă de unele active ce stau în spatele stablecoins. O analogie poate fi făcută cu situaţia fondurilor monetare (money market funds) ce erau presupuse a oferi plasamente cvasi-sigure şi cu volatilitate minimă, dar care, în momente de panică, au avut nevoie de intervenţia Fed pentru a nu lovi stabilitatea sistemului financiar în ansamblu. S-a văzut atunci că banca centrală a SUA, Fed, a fost nevoită să acţioneze şi pe piaţa de capital ca asigurător de ultimă instanţă (nu numai ca "pacificator" al pieţei sau market maker).

"În măsura în care stablecoins, ce sunt crypto-active, sunt reglementate, funcţia lor de mijlocire a plăţilor ar trebui să fie însoţită de cerinţe de capital şi de lichiditate, aşa cum se întâmplă cu băncile comerciale. Băncile centrale trebuie să colaboreze în acest sens cu autorităţile de reglementare şi supraveghere ale pieţelor de capital (în SUA sunt the Treasury şi the Securities and Exchange Commission în principal, în UE este ESMA/The European Securities and Exchange Commission)", consideră consilierul guvernatorului BNR.

Regulile macroprudenţiale trebuie şi ele să ţină cont de puzderia şi volumul tranzacţiilor operate cu crypto-active. Sincope pe pieţe unde se folosesc masiv crypto-active pot avea efecte de revărsare (spillover effects) pe pieţele reglementate, le pot contamina şi cauza daune mari în lipsa unor intervenţii la timp, a continuat el.

Iar pentru ca intervenţiile să nu fie costisitoare pentru băncile centrale, pentru guverne în ultimă instanţă, este necesar ca reglementarea şi supravegherea crypto-activelor să fie adecvată, ca regulile macroprudenţiale să fie extinse, adaptate. 

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9198
Diferența -0.0011
Zi precendentă 4.9209
USD
Azi 4.1348
Diferența -0.0095
Zi precendentă 4.1443
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 31-07-2021
EUR flag1 EUR = 4.9198 RON
USD flag1 USD = 4.1348 RON
GBP flag1 GBP = 5.7754 RON
CHF flag1 CHF = 4.5704 RON
AUD flag1 AUD = 3.0534 RON
DKK flag1 DKK = 0.6615 RON
CAD flag1 CAD = 3.3243 RON
HUF flag1 HUF = 0.0138 RON
JPY flag1 JPY = 0.0377 RON
NOK flag1 NOK = 0.4709 RON
SEK flag1 SEK = 0.4826 RON
XAU flag1 XAU = 243.1200 RON
Monede Crypto
1 BTC = 172483.55RON
1 ETH = 10118.06RON
1 LTC = 599.22RON
1 XRP = 3.11RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 1.25% p.a.
ROBOR:
3 luni: 1.52%
6 luni: 1.65%
12 luni: 1.77%
EURIBOR:
3 luni: -0.5440 %
6 luni: -0.5240 %
12 luni: -0.5020 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
Indice Ultima valoare Variatie
BET 11848.61 -0.22%
BET-BK 2300.04 0.06%
BET-FI 51845.12 0.39%
BET-NG 770.17 -0.61%
BET-TR 20658.97 -0.22%
BET-XT 1046.31 -0.13%
BET-XT-TR 1829.74 -0.13%
BETPlus 1770.94 -0.17%
RTL 25270.81 0.02%
Patagonia
Patagonia
Patagonia
Patagonia
Patagonia
Patagonia
Patagonia
Patagonia
Patagonia
Patagonia
Patagonia
Patagonia
Patagonia
Patagonia
Patagonia
Patagonia
Patagonia
Patagonia
Patagonia
Patagonia

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2021 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt1
YesMy