În timp ce românilor le este din ce în ce mai greu să facă faţă scumpirilor de anul trecut, previziunile pentru acest an nu sunt dintre cele mai optimiste. Este de așteptat ca BNR să mai crească rata dobânzii cheie, economia nu va reveni la dinamica de dezvoltare de acum câţiva ani, iar inflaţia va continua să erodeze puterea de cumpărare. Ce se va întâmpla însă cu ratele bancare ale românilor cu credite? 

”Nu mai cresc ratele românilor. Sau, cel puţin, nu toate ratele. În România sunt undeva la 700.000 de credite cu rate variabile. Altele, un număr ceva mai mic, dar oricum, consistent, sunt cu rate fixe sau cu rate în valută. Sigur, cele în valută vor creşte şi ele, pentru că ţin de politica Băncii Centrale Europene şi va creşte. Dar cele cu rate variabile, probabil 300.000-400.000, cam jumătate-jumătate sunt cu ROBOR, cu indicele ROBOR şi cealaltă jumătate cu IRCC, noul indice. Cele cu ROBOR nu vor mai creşte”, a declarat Dan Suciu în interviul pentru RRA. 

El a explicat că indicele ROBOR ”şi-a atins maximum, cel puţin pentru această perioadă de timp, aşa cum vedem lucrurile acum la Banca Centrală, dacă nu apar, Doamne fereşte, crize noi, dar nu le întrevedem. Am pus o paranteză cu această potenţială ameninţare, doar pentru că în ultima perioadă au trecut multe peste noi: pandemii, războaie şi aşa mai departe, pe care nimeni nu le prognozase, nimeni nu le avea în calcul. Deci, trebuie să fim cumva atenţi la neaşteptatul, neaşteptat. Iar aceste credite cu ROBOR nu vor mai creşte. Ele au atins puțin peste 8,8% în cursul anului trecut, acum ROBORUL la 3 luni, după care se cotează este de 7,29%, deci este într-o scădere. Cele cu IRCC. IRCC-ul este un indice compozit care reflectă tranzacţiile efectuate în urmă cu 6 luni pe scadenţe, probabil mai, cu siguranţă, mai scurte decât 3 luni. Ele au fost în jur de 6% acum 3-4 luni, asta înseamnă că în trimestrul doi, probabil, va trece de 6%. Acuma e 5,98%, va trece de 6%”.

Citește și Cum a ajuns dobânda cheie de la 2% în ianuarie la 6,75%, în noiembrie

La jumătatea anului, pe 9 august, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a a avut o primă reacţie cu privire la evoluţia acestui indicator, care urcase cu mult mai repede comparativ cu dobânda de politică monetară.

"Aici iarăşi cred că e nevoie de unele explicaţii. De regulă între rata de politică monetară şi ROBOR există o corelaţie. Deci ROBOR-ul se mişcă în apropierea ratei de politică monetară şi este acest interval sau coridor al ratei de politici 1%. Mai jos este rata dobânzii la depozite de la Banca Naţională şi cu un procent, e mai bine spus, un procent peste rata de politică monetară, este vorba de rata Lombard cu care se acordă credite de ultimă instanţă şi overnight. Şi ROBOR-ul în mod normal se plimbă între cele două pentru că aici se pot finanţa şi băncile şi aşa mai departe. De mai bine de 4 - 5 luni s-a decuplat Robor-ul. Aşa ca să mă exprim mai pe înţelesul dumneavoastră, băncile au cam sărit calul cu ROBOR-ul. S-au dus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară. Pentru a înţelege ce s-a întâmplat este nevoie de două lucruri. Unu: acestea sunt dobânzi de piaţă. Şi pieţele au tendinţa aceasta să supra-reacţioneze. Aşa funcţionează pieţele peste tot în lume, mai ales în perioadele de criză, de tensiune. Overreaction este în engleză. Sunt şi alţi termeni: overshoot / undershoot. Deci găsirea punctului de echilibru se face printr-un balans, de multe ori pe extreme", a spus Mugur Isărescu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News