O prevedere explozivă introdusă în proiectul de ordonanță privind modificarea Legii concurenței transformă radical modul în care Consiliul Concurenței (CC) va colecta, procesa și analiza datele despre companii și persoanele care le controlează.

Pentru prima dată, instituțiile publice ce gestionează baze de date cu firme vor fi obligate să furnizeze CC, „în masă și gratuit”, toate datele despre administratorii și asociații societăților – inclusiv CNP-urile, prin interfețe API, pentru utilizarea acestora în analize de tip Big Data.

Prevederea vizează detectarea cartelurilor, a trucării licitațiilor și a concentrărilor economice nedeclarate. Acest mecanism, introdus la art. 34 alin. (14), reprezintă cea mai amplă extindere de competențe a CC din ultimii 20 de ani.

Acces total la CNP-uri, prin API: o schimbare structurală pentru piața economică

Articolul 34 alin. (14) modificat stabilește o obligație fără precedent:
instituțiile publice care gestionează baze de date cu firme – conform Legii 179/2022 privind datele deschise – trebuie să furnizeze Consiliului Concurenței, automat, gratuit și în masă, următoarele:

• datele complete despre structura de proprietate a întreprinderilor,

• datele despre administratorii și reprezentanții legali,

• identificatori personali compleți, inclusiv codul numeric personal – CNP,

• transmiterea datelor „în măsura posibilităților tehnice, la nivel API”.

În practică, înseamnă că Registrul Comerțului, ANAF sau alte entități publice similare vor pune la dispoziția autorității de concurență un flux digital continuu de date personale.

Citește și: Analiza Consiliului Concurenței privind prețurile alimentelor în august. Ce alimentre s-au scumpit cel mai mult

Ce va face CC cu aceste date: Big Data pentru detectarea cartelurilor și a licitațiilor trucate

Nota de fundamentare explică în mod explicit motivul accesului la CNP-uri:

• identificarea legăturilor dintre persoane fizice implicate în carteluri,

• descoperirea schemelor de trucare a licitațiilor,

• descoperirea persoanelor fizice care controlează simultan mai multe firme implicate în concentrări economice nedeclarate,

• prelucrarea acestor date în aplicații informatice complexe, de tip Big Data.

Este o abordare similară cu sistemele avansate folosite de autoritățile de concurență din Statele Unite, Coreea de Sud sau Marea Britanie, dar fără precedent în Europa Centrală și de Est.

De ce este relevant CNP-ul: „Legături invizibile” în investigații

Documentele justifică accesul la CNP prin exemple concrete:

• identificarea persoanelor fizice care controlează simultan mai multe companii ce participă la licitații cu suspiciuni de trucare;

• verificarea grupurilor de interese care ar putea manipula piața;

• determinarea situațiilor în care companiile din același grup nu își declară legăturile reale la notificarea concentrărilor economice.

Fără identificatori unici, CC ar fi nevoit să coreleze manual nume, adrese și date incomplete – o metodă lentă și foarte vulnerabilă la erori.

Impact major asupra mediului de afaceri și protecției datelor

Subiectul deschide o dezbatere serioasă:

Pentru mediul privat

• companiile cu structuri complexe sau grupuri de firme controlate de aceeași persoană vor fi identificate instant;

• tranzacțiile M&A nedeclarate devin mult mai riscante;

• legăturile personale în consilii de administrație vor fi transparentizate.

Pentru protecția datelor

• OUG permite explicit limitarea anumitor drepturi GDPR în investigațiile CC (art. 34 alin. 12).

• Experții în protecția datelor vor ridica, cel mai probabil, întrebări privind proporționalitatea și necesitatea măsurii.

Pentru investitori

• orice modificare a structurii acționariatului devine vizibilă automat pentru CC;

• se reduce drastic posibilitatea de a evita notificarea concentrărilor economice.

„Big Data la nivel de stat”: România introduce o infrastructură de analiză avansată sub coordonarea CC

Nota de fundamentare vorbește explicit despre procesarea acestor date în sisteme de analiză Big Data, menționând că accesul în masă la CNP-uri este necesar pentru:

• depistarea timpurie a abuzurilor,

• prevenirea încălcărilor legii,

• identificarea rapidă a legăturilor între firme și persoane fizice.

Aceasta apropie Consiliul Concurenței de modelul autorităților de reglementare din statele avansate, dar ridică întrebări legate de securitatea datelor și interoperabilitatea infrastructurii publice.

Proiectul OUG se află în consultare publică, fiind publicat de Consiliul Concurenței pe 3 noiembrie 2025.

Dacă va fi aprobat în această formă, România va avea unul dintre cele mai puternice sisteme de analiză a datelor despre companii din UE, cu acces direct la CNP-uri și structuri de proprietate.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.